Dacă momentul sărbătoririi Zilei Naționale nu s-a deosebit prea mult de cele din ultimii doi ani, huiduielile și protestele făcându-se auzite și la Alba Iulia, unde a participat premierul, și la București, unde a fost prezent președintele, ceva anume și-a pus o amprentă specială asupra zilei de 1 Decembrie: debutul în forță al campaniei electorale.
Nu din partea PDL – care deocamdată își linge rănile provocate de acuzațiile de corupție la adresa oamenilor săi din posturi-cheie ale administrației – și nici din partea USL – prea ocupat cu diminuarea pierderilor colaterale de pe urma excluderii lui Geoană.
Campania a fost declanșată de UNPR, care prin ministrul Oprea a confiscat, practic, festivitățile centrale de la București, și prin primarul Onțanu, care a organizat o manifestare paralelă în Sectorul 2.
Oprea profită din toate puterile de pe urma funcției pe care o deține, transformând Ministerul Apărării într-o oficină de partid și implicându-l, practic, în toate acțiunile menite să dea un profil mai clar formațiunii pe care a inventat-o la plecarea din PSD, pentru a susține PDL-ul la Putere. Nu doar faptul că festivitatea de la Arcul de Triumf a fost una exclusiv militară, dar și acela că asistența civilă a fost, practic, compusă, din militari disciplinați, în civil, aduși cu tot cu familiile la fața locului.
În tandem cu Oprea, Onțanu – general și el, nu se știe din ce armă – a transformat sectorul într-un laborator în care experimentează pe oameni implantarea unei doctrine fără cap și fără coadă. Cu defilarea paralelă și cu mesele ostășești – cu țuică și ciorbă de fasole – el speră să tranșeze înainte de termen soarta viitorului scrutin, printr-o campanie în care pune la bătaie resursele bugetului local în folos personal. Și o face fără ca cineva să ia în considerare acest abuz, adversarii politici fiind prea ocupați cu problemele acute din interiorul propriilor lor formațiuni.
Ziua de 1 Decembrie 2011 a fost o Zi Națională a Uniunii pentru Progresul României. Dar mai ales pentru progresul câtorva profitori și al celor care se servesc de ei. |