Ziarul personal Octavian Andronic
15 Feb 2025 - 14:55
Home Punctul pe Y ANDOgrafia zilei Foto EXPO

Ultimele postãri pentru: 
> Punctul pe Y
> ANDOgrafia zilei
(datã curentã)

EXPOZIȚII 

ANDO - 100% Centenar

 



Nou !!! 

Inedit 

Gura lumii 

Meandrele concretului 

ªase zero-uri ºi o cifrã micã în faþã!

-- Florin Cãlinescu, despre averea sa

Sectiune diverse... 
Adauga o opinie

Cautare ZP 

„Pentru unele infracþiuni, pedepsele la ora actualã sunt derizorii”
.: Data 06-Noi-2007 :: Accesãri: 2788 :: Tipãreþte pagina curentã :: Tipãreºte tot:.

„Pentru unele infracþiuni, pedepsele la ora actualã sunt derizorii”
INVITAT: Vasile Manea Drãgulin, Procuror General al României
DATA:17 octombrie 1995


Octavian Andronic: Stimaþi telespectatori ai Antenei 1 ºi cititori ai "Libertãþii", invitatul nostru din aceastã searã, dupã cum a anunþat ediþia de astãzi a ziarului "Libertatea", este domnul Vasile Manea Drãgulin, procurorul general al României. Domnia sa îndeplineºte aceastã funcþie din data de 15 aprilie 1993, succedându-i pe cei doi procurori generali postrevoluþionari, domnii Gheorghe Robu ºi Popa Cherecheanu. Este nãscut în anul 1939, la 1 septembrie, foarte aproape de Zodia Balanþei, a preferat însã Fecioara. Absolvent al Facultãþii de Drept din 1965, ºi procuror cãlcând toate treptele acestei magistraturi în Bucureºti, pânã în anul 1990, când a devenit judecãtor la Curtea Supremã de Justiþie, Secþia penalã. Domnule procuror general, în anii din urmã Procuratura a fost una dintre cele mai invocate instituþii de cãtre presã, de oamenii politici, poate chiar si de oamenii de rând. Motivul acestor invocãri l-a constituit nu numai evenimentele din Revoluþie, care mult timp au rãmas un pachet de enigme, dar ºi scandalurile postrevoluþionare, scandalurile de corupþie politicã, de corupþie economicã. Cel mai adesea s-a reproºat instituþiei pe care o reprezentaþi o anumitã încetinealã în instrumentarea acestor cauze. Funcþioneazã Parchetul General încet sau este o pãrere ?

Vasile Manea Drãgulin: Funcþioneazã dupã un ritm propriu. Dar înainte de a vã explica sau încerca sã explic telespectatorilor ºi cititorilor ziarului Libertatea, as vrea sã fac douã corecþii la introducerea fãcutã de dvs. în primul rând aº dori ca în egalã mãsurã aceastã emisiune sã se adreseze - în afarã de cititorii gazetei Libertatea - sã se ºi cititorilor gazetei Jurnalul Naþional ºi Infomatinal, care cumva sunt legate foarte strâns de Antena 1, în al doilea rând aº vrea sã reþineþi cã data de naºtere, adicã 1 septembrie, este mai aproape de Zodia Leului, care se terminã la 23 august, decât de Zodia Balanþei, care începe la 23 sau 24 septembrie. Cu aceste douã precizãri, aº vrea sã vã spun cã mecanismul dupã care funcþioneazã Parchetul General este unul propriu care nu îl întâlneºti într-un alt Parchet. De ce? Pentru cã aici, practi, este unitatea de vârf, care este o unitate practic operativã, deºi ar fi trebuit sã aibã un alt rol. Este operativã pentru cã ea cuprinde douã secþii: Secþia l-a de Urmãrire Penalã si Criminalisticã si Secþia a-lll-a a Parchetelor Militare, care sunt eminamente operative, apoi Secþia a-ll-a -Judiciarã, cu cele douã subramuri, Penal ºi Civil, dar cu deosebire partea de penal care se ocupã de examinarea tuturor cauzelor penale ºi civile în care pãrþile fac memorii sau parchetele din subordine intervin cu referate prin care propun declararea recursului în anulare. ªi mai sunt apoi cele douã secþii importante: este Secþia a -IV-a de Organizare, Studii Control ºi Resurse Umane ºi, în sfârºit, Secþia a-V-a care se ocupã de Relaþii cu Publicul ºi de partea de logisticã a întregului Minister Public. Într-o atare situaþie acest mixtum-compsitum în care preponderenþa aparþine activitãþilor operative sigur cã ar trebui sã avem în primul rând, în afara unei structuri pe hârtie, posibilitatea de a umple aceastã structurã cu magistraþi procurori. Din nefericire, lucrurile stau altfel. Pe o structurã de 315 posturi, la ora actualã, dupã ce am avut 128 de magistraþi la data constituirii Parchetului General, deci în urmã cu circa un an ºi jumãtat, în prezent în loc sã putem aduce din structurile inferioare, suntem cu un efectiv de 106 oameni. Deci mai mult am pierdut, decât am putut sã aducem.

Octavian Andronic: Ce se întâmplã, domnule procuror general, fuge lumea de Parchet ?

Vasile Manea Drãgulin: Nu, aº zice cã mai repede fuge lumea din Parchet ºi în general din structurile superioare ale autoritãþii judecãtoreºti pentru cã lucrurile sunt în egalã mãsurã valabile pentru parchete, dar ºi pentru instanþele de judecatã!

Octavian Andronic: Sunt prost plãtiþi magistraþii ?

Vasile Manea Drãgulin: Depinde cu cine îi compari.

Octavia Andronic: Eu v-aº propune sã-i comparaþi cu cei pe care îi aveþi în faþã, cu cei cu care vã bateþi!

Vasile Manea Drãgulin: Nu se poate face o comparaþie. Dacã ne referim la oamenii sãrmani, la hoþii obiºnuiþi care furã, eventual pentru a-ºi câºtiga în acest fel niºte mijloace de subzistenþã, care au tot timpul în spate ameninþarea unei sancþiuni cu închisoarea, existã însã o altã structurã care constituie obiect de activitate al nostru cu care nu ne putem compara în nici un fel, nici cu maºinile cu care noi ne ducem la locul faptei, nici cu salariile pe care le avem, nici cu hainele cu care suntem îmbrãcaþi si nici cu locurile din þarã sau din strãinãtate pe care le frecventãm. Deci, aceastã criminalitate a "gulerelor albe" umileºte si este si în situaþia de a si încerca sã racoleze, sã corupã structuri, nu numai din magistraturã, din toate segmentele celor douã autoritãþi ale Executivului ºi ale puterii judecãtoreºti, iar la noi structurile se menþin într-o proporþie covârºitoare datoritã pasiunii oamenilor care lucreazã pentru cã salariile sunt aºa cum sunt, dacã ne comparãm însã cu alte categorii de funcþionari publici, salariile noastre sunt relativ bune. Evident cã nici nu se poate face o comparaþie între salariile magistraþilor români si ale colegilor noºtri din strãinãtate. Important este însã si aici se pare cã s-a înþeles cã este necesar sã asigurãm magistraþilor un trai decent care sã încerce sã realizeze pentru ei douã chestiuni importante: lipsa acestei preocupãri care îngrijoreazã pentru ziua de mâine ºi încercarea de a stopa aceastã migraþie a magistraþilor cãtre sectorul privat, cu precãdere în avocaturã, unde dispar ºi niºte constrângeri care sunt impuse de înregimentarea într-o structurã bazatã pe o anumitã disciplinã. În schimb, în compensaþie, dobândeºti niºte avantaje materiale pe care magistraþii nu le au ºi nici nu le pot avea.

Octavian Andronic: De altfel, ziarul nostru a publicat sãptãmâna trecutã o ºtire legatã de un proiect pentru salarizarea magistraþilor ºi instituirea timbrului judiciar.

Vasile Manea Drãgulin: Este adevãrat, existã aici douã chestiuni. Este vorba de legea taxelor de timbru ºi legea timbrului judiciar. Fiecare cu obiectivul ei, cu categoria ei de relaþii sociale pe care le reglementeazã, dar vroiam sã spun înainte de aceasta cã cine vrea sã se pricopseascã nu are ce cãuta în magistraturã, pe o parte, pe de alta, în urma unei discuþii pe care am avut-o chiar asearã - de partea noastrã - cu domnul preºedinte al Curþii Supreme ºi cu domnul ministru de Justiþie, pe de o parte cu domnul prim-ministru, cu cei doi miniºtri de stat, mã refer la domnul Florin Georgescu ºi la domnul Dan Mircea Popescu, cu oamenii din staff-ul celor douã ministere, probabil cã marþea viitoare va intra în ºedinþã de Guvern proiectul definitiv al legii de salarizare care va fi supus apoi dezbaterii celor douã Camere, pentru a încerca sã facem ceva în direcþia ridicãrii nivelului de salarizare a magistraþilor.

Octavian Andronic: Sã înþeleg, domnule procuror general cã implicit mi-ati dat un rãspuns la prima întrebare, ºi anume cã ritmul acesta care apare lent de instrumentare a unor cauze, este generat ºi de lipsa de acoperire a personalului?

Vasile Manea Drãgulin: Este una din cauze, lipsa personalului, apoi este un caracter anume, specific, al cauzelor respective, pentru cã în marea lor majoritate sunt, fie cauze extrem de complicate, în care supravegherea exercitã sau urmãrirea penalã efectuatã procurorii din Parchetul General,iar atunci când acesta exercitã supravegherea cauzelor se aflã încursdecercetare la Direcþia Cercetãrii Penale din cadrul Inspectoratului General al Poliþiei, aceasta pe de o parte, pe de alta este vorba de anumite cauze care, sã spunem aºa, datoritã calitãþilor speciale pe care le aupersoanele reclamate a fi sãvârºit o infracþiune, competenþa aparþine Parchetului General. ªi, mã refer, de exemplu la parlamentari, ºi nu numai, existã si magistraþi si alte categorii de persoane reclamate
datoritã cãrora competenþa de soluþionare aparþine Parchetului General.
Din pãcate, ºi constatãm acest lucru, în general în toatã structura spre partea aceasta a urmãririi penale existã foarte puþine opþiuni. Este partea cea mai dificilã a activitãþii procurorului, este partea cea mai plinã de risc ºi, în acelaºi timp, presiunile în acest segment, al activitãþii noastre sunt cele mai mari ºi aici aº pune pe primul plan presiunile pe care le exercitã mass-media. Pentru cã o soluþie este foarte greu sã mulþumeascã presa de la stânga pânã la dreapta. Întotdeauna vom gãsi oameni sau persoane care vor avea de obiectat. Important este un singur lucru. Nu trimitem în judecatã ºi nu punem punct unor anchete pânã când nu avem certitudinea, pe de o parte cã am administrat absolut toate probele care ne conduc la adevãr ºi cã am stabilit fãrã putinþã de tãgadã, evident, în concepþia noastrã, într-o concepþie subiectivã, care aparþine procurorilor care fac aceastã anchetã pânã când nu am stabilit complet vinovãþia persoanelor care urmeazã a fi trimise în judecatã, sau nevinovãþia atunci când cauzele primesc o soluþie de neurmãrire penalã.

Octavian Andronic: Aici aº vrea sã vã întreb o chestiune: continuã sã funcþioneze în concepþia publicã - convingerea cã procurorul reprezintã ceva de gen acuzatorului public, lansat de Revoluþia francezã.

Vasile Manea Drãgulin: Adevãrul ca-ntotdeauna este undeva la mijloc. Ce este procurorul ºi ce vrea el ?! Este suficient sã deschidã cineva Constituþia mai întâi, ºi mai apoi legea noastrã de organizare ºi va vedea cã procurorul are ca obligaþie constituþionalã sã apere interesele generale ale societãþii ºi ordinea de drept. Dar, în acelaºi timp, ºi drepturile ºi interesele legitime ale tuturor cetãþenilor. Într-o atare situaþie începe pe legea de organizare ºi apoi de codurile de procedurã detalieri a acestei activitãþi care obligã procurorul în toate fazele procesului penal care reprezintã segmentul cel mai important al activitãþii noastre, sã
administreze toate probele, atât în acuzare, cât ºi în apãrare, în aºa fel încât atât faptele cât ºi persoanele fãptuitoare sã fie dezvãluite în instanþele de judecatã absolut în toate dimensiunile pe care le au. Aici, procurorul, chiar dacã în instanþa de judecatã apare drept acuzator - cel care susþine interesul general al societãþii - el are obligaþia sã vegheze la respectarea drepturilor ºi garanþiilor procesuale care vizeazã pe inculpat - deci persoana trimisã în judecatã - dar în acelaºi timp sã ajute cu cunoºtinþele sale partea sau pãrþile civile care au suferit pagube morale sau materiale, ca urmare a sãvârºirii infracþiunii. Rolul procurorului în cadrul unui proces penal nu este numai un rol represiv, cred cã existã o preponderenþã a acestui rol, dar el este obligat sã vegheze la respectarea legii. Pentru cã este unul dintre cele trei principii prevãzute în art. 131, din Constituþie, transpuse în art. 30 din legea noastrã de organizare care spune cã activitatea procurorului se bazeazã pe trei principii: al legalitãþi, imparþialitãþii ºi al controlului ierarhic. Deci tot ceea ce face procurorul trebuie sã se bazeze pe lege ºi sã asigure respectarea legii. Sã asigure poziþia lui imparþialã faþã de toate pãrþile din proces, care trebuie sã-l conducã la aflarea adevãrului ºi, în sfârºit, activitatea lui este supusã controlului ierarhic, mã refer la activitãþile în plan vertical, dupã cum existã controlul orizontal pe care-l efectueazã instanþa de judecatã cu privire la activitãþile care intrã în acest cadru de competenþã.



Pagina: 1/2 pagina urmãtoare >>

.: Înapoi la subiect ANTENA 1 - "ÃŽn luptã cu abuzurile ºi corupþia"