Ziarul personal Octavian Andronic
15 Feb 2025 - 14:55
Home Punctul pe Y ANDOgrafia zilei Foto EXPO

Ultimele postãri pentru: 
> Punctul pe Y
> ANDOgrafia zilei
(datã curentã)

EXPOZIȚII 

ANDO - 100% Centenar

 



Nou !!! 

Inedit 

Gura lumii 

Meandrele concretului 

"Cred cã era mai util sã fie PNTCD în Parlament în locul PUR".

-- Gheorghe Ciuhandu,liderul PPCD

Sectiune diverse... 
Adauga o opinie

Cautare ZP 

„Nu sistemul bancar e corupt, ci unele persoane!”
.: Data 06-Noi-2007 :: Accesãri: 2764 :: Tipãreþte pagina curentã :: Tipãreºte tot:.

„Nu sistemul bancar e corupt, ci unele persoane!”
INVITAT: Răzvan Temeşan, presedinte BANCOREX
DATA: 26 septembrie 1995


Octavian Andronic: Invitatul di această seară este dl Răvzan Temeşan, preşedintele Băncii Române de Comerţ Exterior, sau după noul său nume - BANCOREX. De ce şi-a schimbat banca numele, domnule Temeşan ?

Răzvan Temeşan: Pentru că este un nume mai scurt, comercial, care valorifică mai bine vocaţia instituţională si profesională a băncii noastre.

Octavian Andronic: Domnule Temeşan, noi mai mult decât dvs., dvs. mai puţin decât noi, am trăit o anume situaţie. Faptul că până în Revoluţie, pentru cetăţeanul de rând, sistemul bancar nu exista. Sau exista ca o instituţie care desfăşura activităţi tipice economiei socialiste, de stat, cu relaţii între instituţii. După Revoluţie, odată cu privatizarea, însăşi băncile au devenit o prezenţă activă - ca să spun aşa - în viaţa oamenilor. O prezenţă atât de activă, încât, la un moment, dat pe fondul dificultăţilor prin care am trecut cu toţi, s-a ajuns Ia un paradox. Şi anume, pe măsură ce omul trăia mai rău, băncile păreau să o ducă mai bine. Nu ştiu în ce măsură sunteţi de acord cu această aserţiune, însă ea a fost marcată de sediile extravagante, nemaiîntâlnite în existenta noastră si de alte fenomene, între care a fost probabil şi celebrul fixing. De acest fixing s-au legat cele mai multe bănuieli şi aserţiuni cu privire la existenţa unei stări de corupţie în interiorul sistemului bancar. Este sistemul bancar corupt, domnule Temeşan şi, vă pun această întrebare prin faptul că, cel puţin ziarele şi televiziunea au făcut multă vâlvă pe marginea unor cazuri. Cel mai recent a fost cel al Credit Bank-ului. Este sistemul bancar corupt ?

Răzvan Temeşan: Nu. Sistemul bancar nu este corupt în funcţia sa instituţională. Şi nici nu poate fi corupt. Şi nu este nicăieri corupt. O corupţie, bineînţeles, în funcţie de definiţii si în funcţie de cultură, în funcţie de perioadă înseamnă în diverse locuri şi în diverse epoci - lucruri diferite. ÃŽn sensul în care termenul este folosit astăzi la noi de majoritatea formatorilor de opinie, de jurnaliştii şi comentatorii de televiziune, sistemul bancar românesc nu este corupt. Trebuie să vă spun că sistemul de fixing pe care l-aţi menţionat anterior a fost impus de situaţia în care se găsea economia românească în toamna anului 1991 şi acest sistem - fixing - ar reprezenta, de fapt o încercare parţial reuşită (în substanţa ei nereuşită) de a ordona plăţile externe în funcţie de nişte criterii de prioritate atât cât puteau fi ele impuse, în societate şi în economia românească, aşa cum se manifesta ea în toamna anului 1991, într-o criză de lichiditate presantă, există o cifră publicată de experţii Băncii Naţionale şi care arată că la vremea respectivă rezervele în devize convertibile ale ţării arăta o cifră ridicolă. Deci acest fixing a fost impus de momentul ... un fel de rău necesar, iar criteriile care au stat la baza lui nu au fost nişte criterii realiste din punct de vedere economic. Şi au fost nişte criterii care, conjunctural puteau fi justificate în atmosfera care exista atunci în România. Deci nu au existat nişte priorităţi generate de fenomenele economice, respectiv prioritatea de plată a importurilor care condiţionau realizarea fenomenului economic, realizarea produsului economic în media economiei româneşti, şi a fost impus de elemente de temporalitate şi de elemente de întârziere generate de criza de lichiditate. Această întârziere a creat impresia că numai unii au acces la valută şi anume cei care în ordinea pe care fiecare bancă şi-o alcătuia, aveau o anumită prioritate. ÃŽn general, toată lumea a mers pe importul de prioritate a materiilor prime şi materialelor necesare continuării proceselor economice şi, în special cel legat de export, care la rândul său întregea rezervele valutare ale ţării, care în etapa imediat următoare puteau satisface cererea de valută la un nivel superior. Sigur că acest sistem a rezistat doar circa opt luni de zile, după care s-a trecut la un sistem mai realist, din luna iunie 1992, şi pe care sistemul bancar în integralitatea lui şi în funcţionalitatea lui l-a dorit, l-a susţinut şi l-a pus în operă şi care, credem noi, că faţă de etapele anterioare a fost mult mai corect şi mult mai puţin atacabil.
Octanian Andronic: S-a vorbit foarte mult, cu acest prilej, pe timpul fixingului, de acel celebru comision de 10%. Vă mărturisesc că eu am încercat să dau de el.Toată lumea îl acuza, dar nimeni nu dispunea, nu putea să facă dovada acestui lucru. Evident că, în condiţiile acestea el rămâne - sper eu - o legendă. Cu toate acestea, nu puteţi să negaţi că anumite persoane cu o politică ceva mai labilă, au profitat de perioada aceasta de opt luni de agitaţie. Şi nu numai ei, au profitat şi unele firme.

Răzvan Temeşan: Este posibil. însă tot aşa cum lupta împotriva corupţiei presupune adâncirea analizei până la nivelul depistării tehnice a modalitătilor, tot asa limitarea acuzaţiilor la chestiuni care pot fi instrumentate.

Octavian Andronic: Domnule Temeşan, spuneaţi deci că un sistem bancar nu e corupt, ci pot fi unele persoane. Care este, după părerea dvs., fără a face un party-pris rolul sistemului bancar în viaţa societăţii? Cam pe unde-l vedeţi într-un clasament ?

Răzvan Temeşan: După părerea mea, rolul sistemului bancar şi, puţin mai larg, al sistemului financiar, pentru că noi tindem către naşterea şi maturizarea -sperăm rapidă - a unui sistem financiar, care să completeze sistemul bancar, din punct de vedere al rolurilor în circulaţia valorilor... dacă mi-aţi permite o comparaţie, exact rolul combinat al sistemului circulator sanguin cu sistemul circulator neuronic. Deci al informaţiei şi deciziei în ceea ce priveşte evoluţia organismelor, atât latentă ... sistemul circulator care se ... fără intervenţia conştientă, cât si sistemul nervos care mişcă conştient lucrurile în intrarea economiei. Deci el este - conform împrejurărilor - moştenitorul sistemului de planificare care a existat în economia românească si are misiunea extrem de dificilă între a discerne între varietatea de proiecte care există şi priorităţile pe care resursele existente le pot suporta.

Octavian Andronic: Ne-am putea lipsi de sistemul bancar ?

Răzvan Temeşan: Este absurd! Nu va putea dispărea atât timp cât economia mondială va fi în formă bănească şi circulaţia valorilor va fi exprimată în formă bănească şi monetară, băncile nu vor putea dispare. Se vor specializa ,adică ceea ce astăzi înţelegem prin bancă, peste 50 de ani vom înţelege alt lucru, deci vor exista funcţii specializate, deci funcţii care - cum să spun - să permită un flux coerent şi corect al resurselor, atât al celor de capital cât şi al celor de credit din domeniile unde sunt în surplus, către domeniile care prezintă perspective de dezvoltare comerciale, insist si investiţionale. Deci resursele nu trebuie dirijate numai către investiţii, ci şi către un comerţ care să îmbrace forme tot mai moderne, forme de distribuţie tot mai corecte, mai aproape de necesităţile consumatorului şi mai aproape de locul consumat, adică locul unde el doreşte să primească mărfurile respective. Şi, sigur, sistemul financiar bancar, atât prin mica investiţie de comerţ, cât şi prin dirijarea resurselor către domeniile care au perspective comerciale contribuie la adâncirea acestui fenomen şi odată cu ele la schimbarea societăţii. Deci aş spune că prosperitatea si soliditatea băncilor este primul pas către un trai mai bun pentru toată lumea.

Octavian Andronic: ÃŽn sistemul bancar naţional pe unde este locul Bancorex-ului ?

Răzvan Temeşan: Este o întrebare care vizează - să spun aşa - aspecte publicitare şi pe care eu nu vreau să le savurez aici. BANCOREX a fost o bancă specializată în sistemul anterior, deconta şi avea controlul decontărilor cu străinătatea în devize convertibile si în cadrul angajamentelor speciale care existau între ţările fost socialiste şi angajamente cu celelalte ţări, cu China, cu Albania ş.a.m.d. şi care, după 1990 a primit o licenţă de bancă comercială, universală, legală teoretic cu toate celelalte bănci, care a început să-si dezvolte o reţea de sucursale şi care, la ora actuală deţine o pondere însemnată în relaţiile comerciale externe ale României si din ce în ce mai mare, în funcţie de viteza cu care reuşim să dezvoltăm reţeaua de sucursale în tară si vânzarea operaţiunilor în primul rând legate de comerţul exterior, deci în industria orizontală şi industria care participă la comerţul exterior, atât cea de bunuri de consum şi de bunuri manufacturate simple, cât şi cea de capital. Cu toate că multă lume n-are valută, în România există o industrie care produce bunuri de capital care - pe anumită structură de pieţe şi susţinută financiar şi valutar corespunzător - poate avea performanţe rezonabile.

Octavian Andronic: ÃŽntr-un clasament ad hoc, cam pe unde se situează BANCOREX-ul ?

Răzvan Temeşan: Clasamente există foarte multe. Eu am aici unul din clasamentele recente şi care ilustrează - să zic aşa - şi cât de importantă este imaginea pe care piaţa financiară internaţională generală, şi clienţii, în general şi-o creează despre bancă, în care BANCOREX este pe locul întâi între băncile româneşti, dar abia pe locul 248 în lume. Datorită unui grad de capitalizare sau unei prosperităţi mai mici, media băncilor cu care intră în competiţie pe plan local, european, est-european şi mondial.



Pagina: 1/3 pagina urmãtoare >>

.: Înapoi la subiect ANTENA 1 - "ÃŽn luptã cu abuzurile ºi corupþia"