Ziarul personal Octavian Andronic
15 Feb 2025 - 15:59
Home Punctul pe Y ANDOgrafia zilei Foto EXPO

Ultimele postãri pentru: 
> Punctul pe Y
> ANDOgrafia zilei
(datã curentã)

EXPOZIȚII 

ANDO - 100% Centenar

 



Nou !!! 

Inedit 

Gura lumii 

Meandrele concretului 

Acest top e o prostie! (despre 'Topul 300 al celor mai bogaþi români')

-- Dan Voiculescu

Sectiune diverse... 
Adauga o opinie

Cautare ZP 

TVRM, emisiunea FRONTAL: Ion Marin în dialog cu Octavian Andronic
.: Data 16-Iun-2007 :: Accesãri: 1970 :: Tipãreþte pagina curentã :: Tipãreºte tot:.
Ion Marin: Bine v-am gãsit. Sunt Ion Marin ºi vã invit la o nouã emisiune ‚Frontal’. Alãturi de mine se aflã Octavian Andronic, director general al Agenþiei de Presã AMOS NEWS. Bine aþi venit. Ultimele ºtiri de la Amos News ar fi cã nu mai face parte din trustul dlui Voiculescu.

Octavian Andronic: De unde ºtiþi?

I.M.: M-am uitat pe fluxul agenþiei ºi am vãzut cã e mai obiectivã.

O.A.: Nu. Agenþia a fost obiectivã ºi pânã acum. Întra-devãr, agenþia timp de un an de zile a fãcut parte din grupul Intact prin faptul cã familia Voiculescu a achiziþionat pachetul majoritar al acþiunilor societãþii. Aceastã asociere a încetat însã în urmã cu o sãptãmânã în urma unei înþelegeri amiabile, datoritã faptului cã am ajuns la concluzia, ºi eu ºi Dan Voiculescu, cã pentru o agenþie de ºtiri activitatea într-un grup de presã cu interese politice este mai dificilã ºi mai delicatã. O agenþie de presã trebuie sã fie totuºi cât mai obiectivã posibil.

I.M.: Am observat cã era obiectivã ºi înainte. S-a despãrþit din ambele pãrþi?

O.A.: Din ‚meritul’ ambelor pãrþi. Familia Voiculescu are proiecte în special în zona audiovizualului ºi îºi concentreazã activitatea pe partea asta, mai puþin în presa scrisã. În actuala conjuncturã, prin poziþia pe care o ocupã agenþia la aceastã orã, nu se pot face judecãþi ºi comparaþii, dar în clasamentul alcãtuit de portalul Trafic, Amos News ocupã primul loc, înaintea Mediafax ºi News In.

I.M.: Care este explicaþia – m-am întrebat întotdeauna. Pentru cã ei totuºi au mai mulþi bani…

O.A.: Au mai mulþi bani, sunt mai vechi, au o organizare mai puternicã; cred cã explicaþia stã în faptul cã agenþia a reuºit sã facã o mixturã între activitatea clasicã a unei agenþii de ºtiri ºi ziaul electronic. În mare mãsurã, portalul agenþiei este ºi un ziar electronic. De altfel, am sã dau acum o veste telespectatorilor: chiar din aceastã sãptãmânã s-a inaugurat o rubricã de editorial. Au început deja sã scrie câteva dintre primele condeie ale presei româneºti ºi mã bucur sã fac cunoscut cã printre aceste condeie vã numãraþi ºi dvs.

I.M.: Da, mulþumesc ºi sunt o­norat. Spuneþi-i ºi pe ceilalþi.

O.A.: Este vorba de Carol Roman, un ziarisat foarte cunoscut; Grigore Arbore, eseist, critic de artã ºi jurnalist; Octavian ªtireanu - cred cã cititorii ºi-l mai amintesc dinainte de a fi consilier la preºedinþie când a fost gazetar activ; Alexandru Mironov, Victor Niþelea.

I.M.: Îmi dau seama din aceastã listã cã încercaþi sã spargeþi un monopol. Pentru cã nu e vorba de nume chiar foarte ventilate, e vorba de oameni cu cãrþi, bine cunoscuþi.

O.A.: Din pãcate putem observa, în ultimul an cel puþin, cã spaþiul public de comentariu ºi de opinie a fost ocupat de un fel de organizaþie. Sunt moºtenitorii Pieþei Universitãþii. În ce sens? Piaþa Universitãþii începe sã devinã ceea ce fusese în perioada de ilegalitate partidul comunist. Un loc fast unde acþionaserã spirite deosebite pe care lumea nu prea le ºtia ºi care acum îºi arogã rãsplata jertfei patriotice de atunci. Sentimentul este foarte puternic cã în prima linie a comentariului politic se aflã o serie de vorbitori extrem de monocorzi. Sunt cei care au primit binecuvântarea unor foruri de decizie, instituþii de genul acesta. ªi care nu se sfiesc sã transforme comentariul în veritabile diatribe. Am uneori senzaþia citind unele dintre editorialele ziarelor aservite cã ne-am întors în timp, în perioada anilor ’30, când numai Stalin mai putea sã capteze devoþiunea ºi admiraþia totalã a slujitorilor condeiului, cum se întâmplã acum la noi.

I.M.: Sigur cã nu o sã le dãm ºi nume, dar a început sã aparã o reacþie. Mã bucur însã cã a apãrut ºi aceastã idee a grupãrii condeielor…

O.A.: Se vrea o reacþie a bunului simþ.

I.M.: Am observat reacþii ºi la dl Ion Cristoiu, despre bookfest, pentru cã el a spus cã acolo e vorba de banii unui mogul care vrea sã-ºi facã imagine ºi are trimiºi la înaintare niºte… bãieþi. Care îºi promoveazã propriile interese. Cum stãm în privinþa asta?

O.A.: Acest sistem riscã sã falsifice istoria. Istoria recentã. Pe care am trãit-o cu toþii ºi pe care o ºtim. Dar imaginea care se promoveazã în mediile publice ºi care are impact la generaþiile care n-au trãit direct aceste evenimente poate fi de duratã ºi pãguboasã.

I.M.: Pentru cã sunteþi un cunoscut analist politic nu o sã scap prilejul de a vã ruga sã luãm la mânã partidele de pe scena politicã din momentul de faþã, dar mai întâi sã îmi spuneþi ce se mai întâmplã pe la Cronica Românã.

O.A.: Este o temã pe care am mai abordat-o în aceastã emisiune. Societatea Standard Media – angajatorul care a renunþat la serviciile mele în condiþii nici elegante ºi nici legale, a fãcut recurs faþã de prima decizie a instanþei care, între altele, fie spus, la conflictele de muncã era definitivã ºi irevocabilã. Deci sentinþa care a fost pronunþatã la fond de cãtre Tribunalul Municipiului Bucureºti trebuia pusã imediat în aplicare de cãtre angajator. În sensul reintegrãrii mele în funcþia de director executiv al ziarului Cronica Românã ºi al plãþii drepturilor salariale pe toatã perioada când nu mi-au fost acordate. Societatea nu a fãcut lucrul acesta probabil cã nu-l va face nici dupã recursul care a fost în urmã cu 2 sãptãmâni. ªi aºtept doar confirmarea pronunþãrii, în care recursul a fost respins, dar vã anunþ ºi îi anunþ pe domnii de la Standard Media cã am fãcut plângere penalã împotriva nepunerii în aplicare a sentinþei Tribunalului. Codul penal spune cã în aceste cazuri cel vinovat de a nu fi pus în aplicare sentinþa Tribunalului este pasibil de pedeapsã cu închisoare. Mi-ar pare rãu ca domnii de la Iaºi sã ajungã în puºcãrie din cauza asta, dar cam asta va fi.

I.M.: Poate vor lua seama între timp ºi vor proceda altfel. Noi cei din presa scrisã, audiovideo suntem puºi în situaþia de a fi angajaþii unor oameni care nu prea au treabã cu presa. Au fãcut afaceri în cu totul alte domenii. Pe de o parte nu e cazul sã-i blamãm.

O.A.: Sigur, mai ales cã-ºi îndreaptã o parte din bani spre aceastã zonã în care noi lucrãm. Numai cã aici existã o mulþime de riscuri.

I.M.: Dar existã ºi acel proverb: ‚Cizmare, nu mai sus de sanda’. El trebuie sã se priceapã la afaceri ºi nu sã înceapã sã-i treacã prin cap sã ºi scrie.

O.A.: Din pãcate, acest fenomen a fost suficient de frecvent în ultima vreme pentru cã nu trebuie sã fi un cititior foarte avizat ca sã-þi dai seama ce se ascunde în dosul fiecãrui articol care are o anumitã tentã…. Însã eu cred cã vremea acestor experimente începe uºor sã apunã. Vine vremea ziarului ca marfã efectivã. În care cel care face investiþia trebuie sã se ocupe ca marfa lui sã fie vandabilã ºi sã ia bani de pe urma ei.

I.M.: Sã-l priveascã ca pe un produs. Cã altfel ajungem în situaþia în care începe sã creadã cã se ºi pricepe sã scrie. Haideþi sã vedem ce se întâmplã în agora noastrã. A mai trecut o moþiune, mai suntem ameninþaþi cu vreo 3, de data asta mai subþiri, mai simple pe diverse domenii. Ele nu au alt rost decât sã ia la rost pe guvernanþi, nu sã-i schimbe.

O.A.: Nu, pentru cã aproape nimeni nu are interesul sã-i schimbe pe guvernanþi. Este paradoxul momentului actual. Avem un partid cu o susþinere de 18 la sutã, cu un prim-ministru de 18% voturi pentru. Cum poate sã reziste un astfel de guvern în condiþii normale?

I.M.: Eºti într-o barcã. Te-ai rãsturna dacã nu ar împinge ºi cei din partea cealaltã. Asta e ideea. Echilibrul existã.

O.A.: Moþiunea democratã a fost un exerciþiu de imagine. Guvernul Tãriceanu este în situaþia paradoxalã de a avea încã zile ºi nu puþine pe seama faptului cã toatã aceastã opoziþie este extrem de dispersatã ºi extrem de dezinteresatã de a ajunge la putere în acest moment. Eu cred cã nici democraþii nu sunt interesaþi în acest moment cu mai puþin de un an înaintea viitoarelor alegeri generale, având teoretic timp în aceste 13, 15 luni sã se erodeze din capitalul cãpãtat acum de când sunt în aceastã situaþie de struþo-cãmilã.

I.M.: Ei spun cã au 50 la sutã.

O.A.: Este o poveste frumoasã. Sigur cã dacã e sã o luãm aºa cercul acesta al procentelor are vreo 360 de grade, nu 100 de procente. De unde sã aibã PD-ul 50 la sutã procente… paradoxul este altul, dacã adunãm procentele reale nu facem suma din ce au partidele existente. Asta este situaþia. Dupã mine, guvernul Tãriceanu, cel mai bun sau mai nelegitim, cum spune preºedintele Bãsescu, uitând cã el a generat aceastã ilegitimitate prin decizia pe care a luat-o în decembrie 2004 când a adus la putere o formaþiune care nu câºtigase alegerile. Pur ºi simplu a forþat Constituþia ºi a falsificat cu bunã ºtiinþã rezultatele pentru cã în mod normal guvernul trebuia sã-l formeze PSD-ul. Nu trebuie sã fii fan PSD ca sã recunoºti o asemenea chestie. Deci existã acest paradox al devenirii actualului guvern din cel mai bun guvern post-decembrist – aºa a fost catalogat tot de preºedintele Bãsescu.

I.M.: Între timp s-a prostit…

O.A.: Între timp s-a prostit, n-are nici o noimã, nici un haz… dar el rezistã…

I.M.: Preºedintele este în situaþia tatãlui care descoperã cã are copil fãcut cu altul.

O.A.: Da, exact.

I.M.: Da, deci acesta este partidul democrat. Ce i se va întâmpla? O sã stea…

O.A.: O sã stea în opoziþie ºi o sã piardã puncte pe barba celui cu care le-a câºtigat. Deci, PD va avea handicapul de a nu fi remorcat în alegerile legislative de preºedinte care va fi în exerciþiu ºi nu va putea sã facã campanie electoralã cum a fãcut acum la referendum. Va trebui sã fie totuºi neutru pânã în 2009.

I.M.: S-ar putea întâmpla ceva, nemaifiind la putere ºi nemaiavând nici surse sã-ºi creeze vizibilitate în media. S-ar putea sã mai piardã ºi de aici ºi pe de o parte i se va întâmpla ca imagine care merge la român ºi apoi în privinþa clientelei.

O.A.: ‚Bãieþii deºtepþi’ se vor îndrepta întotdeauna în zona unde existã cele mai mari promisiuni de beneficii. S-ar putea ca PD-ul sã nu ofere aceste beneficiu pentru cã se aflã în situaþia ingratã de a fi izolat pe scena politicã chiar decãtre preºedintele Bãsescu. A reuºit performanþa de a crea o coaliþie a tuturor celorlalte partide în care s-au amestecat UDMR-ul cu PRM –ul ºi PSD cu PNL, dar în detrimentul formaþiunii sale de suflet.

I.M.: Sã le luãm în ordinea inversã a ieºirii de la guvernare. Înainte de a fi dat afarã de la guvernare, dar pe propria promisiune, s-a întâmplat acelaºi lucru cu Partidul Conservator.

O.A.: PC însã a plecat voluntar de la guvernare. Eu cred cã la momentul respectiv dl Voiculescu a fãcut un calcul strict electoral. Probabil cã ºi-a spus: dacã mai rãmân la guvernare alãturi de PD ºi PNL voi plãti preþul eroziunii.

I.M.: S-a gândit sã-ºi dubleze …. procentele electorale. Avea unu la sutã.

O.A.: E greu de spus. Acest unu la sutã a variat, unele sondaje au dat 3 sau 5.

I.M.: Am auzit cã acum intenþia e de a merge singur ºi a avea 7 la sutã.

O.A.: Asta este intenþie, nu ºtiu cât este de realistã. Pe fondul actual câºtiguri atât de spectaculoase se vor putea obþine greu. Dacã rãmânea la guvernare PC-ul, dacã Dan Voiculescu reuºea sã devinã viceprim-ministru ºi reuºea sã-ºi punã în aplicare cele 3 sau 4 proiecte pe care intenþiona, poate cã lucrurile se puteau schimba. El a avut atunci aceastã ambiþie de a arãta cã poate sã rezolve câteva probleme. Mi se pare medicamente, pensionari. Numai cã nemaiavând aceastã ºansã e foarte greu sã mai dovedeºti ceva cu mâinie goale ºi mai este o chestiune evidentã, cã un partid care pleacã de la guvernare, renunþã la beneficiile puterii îºi pierde din aderenþi. Deja sunt mai mulþi membrii ai PC-ului care au plecat spre alte partide mai darnice, mai promiþãtoare, deci încã opþiunea politicã la noi este foarte strâns legatã de ce poate sã ofere în mod concret un partid aderenþilor sãi. Problema PC-ului þine foarte mult de opþiunea modului cum se vor prezenta la viitoarele alegeri. Singuri ºansele sunt destul de mici. Într-o coaliþie e foarte greu sã spui….ºi în PSD curentul advers este foarte puternic, singura soluþie ar rãmâne o fuziune cu PNL. Legãturile dintre Dan Voiculescu ºi Cãlin Popescu Tãriceanu au fost destul de strânse de a lungul timpului ºi s-ar putea sã asistãm la aceastã soluþie.

I.M.: Vin la rând pe masã partidele care au plecat de la guvernare: PSD-ul. A plecat înainte PC-ului în 2004, dar a plecat ºi recent. În momentul de faþã dacã îºi gestiona mai bine toate atu-urile pe care le avea putea sã intre în combinaþie.

O.A.: Eu cred cã PSD-ul nu este pregãtit pentru un astfel de exerciþiu. Cred cã liderii sãi tot aºteaptã sã mai punã ceva osânzã electoralã…

I.M.: Se poate întâmpla ºi invers….

O.A.: Mi-e greu sã cred cã PSD-ul poate pierde mai mult decât a pierdut pânã acum. E foarte probabil ca sã mai câºtige… PSD-ul are o problemã de lideriat.

I.M.: Are prea mulþi. O.A.: Iar Geoanã nu este tocmai stãpân pe segmentul acesta. I se poate reproºa ºi o anumitã lipsã de experienþã în lucru cu cadrele din partid, i se poate reproºa absenþa unei echipe proprii. Spune-mi care este echipa lui Geoanã?

I.M.: Dl Vanghelie.

O.A.: Mã rog, nu…

I.M.: Dl Corlãþeanu…

O.A.: Nici acesta foarte tare. Asta este problema lui în acest moment. A fost activ, foarte vizibil în ultima vreme. Dar nu poþi sã scoþi oamenii la vot... Iar problema asta a fost. Partidele din coaliþia anti-Bãsescu nu au reuºit sã-ºi scoatã oamenii la vot. Sau au votat altfel decât se aºteptau ºefii lor.

I.M.: Pentru cã în bazinul PSD lumea nu s-a prezenat. Într-adevãr votul a fost anti-Bãsescu, dar la niºte procente infime. Au ieºit 10-15 la sutã ºi au votat 50 la sutã împotriva preºedintelui. Pe de altã parte ce s-a întâmplat la centrele de vot din strãinãtate e mult de atunci, dar continuã sã ne marcheze. A fost un exemplu de democraþie româneascã, pentru Italia ºi Spania greu de imaginat… Facem o pauzã ºi vreau sã vorbim apoi puþin de dl Cioroianu.

O.A.: Încercãrile de a se întâlni cu Condolezze Rise în momentul în care ea fost plimbatã prin Europa au eºuat… i-a cerut d-nei Rise, i-a pus întrebarea când vor scoate americanii vizele pentru români ºi dânsa a rãspuns: deocamdatã nu se pune aceastã problemã.

I.M.: Deocamdatã americanii au alte probleme în România ºi Bulgaria. Sã aducã soldaþii aici.

O.A.: Dar rãmâne o problemã: un astfel de rãspuns este stresant. Atunci când americanii au avut nevoie rapid de o coaliþie internaþionalã ca sã justifice intervenþia în Irak noi am fost foarte prompþi. Am trimis… Ministrul de rãzboi, parcã, a spus: noua democraþie în Europa asta este important acum. Asta ne-a dat o mare dozã de aer… din nou problema vizelor ºi noi nu suntem acum nici mãcar în visa waiver. Americanii au instituit un program preliminar eliminãrii vizelor în care au bãgat o serie de þãri. În special þãri cu care au relaþii turistice care aduc un numãr mare de turiºti în America. Noi nu figurãm nici mãcar pe aceastã listã.I.M.: Noi suntem în raport cu americanii licuriciul cel foarte mic. ªi câteodatã licuriciul cel mic când îl striveºti cu picioarul zici am crezut cã e un viermiºor. Vorbind despre democratizarea audienþei. Sã vorbim despre faptul cã existã în acest sistem ºi elefanþi, dar ºi mici vieþuitoare care au dreptul la viaþã. Existã cel puþin în zona audio-video un judecãtor. ªi culmea nu este CNA-ul, ci este cablul.

O.A.: România este una din cele mai cablate þãri din Europa, cam 80 la sutã.

I.M.: Acest cablu nu este suficient de gros ca sã cuprindã toate semnalele. Sunt foarte multe posturi româneºti, unele dintre ele chiar bune, unele … dar n-au audienþa pe care o au cei care se ocupã de cazuri într-adevãr importante pentru þarã.

O.A.: Cred cã în România existã un lucru foarte interesant, care ne singularizeazã în piaþa de profil. Funcþioneazã multe posturi tv care meritã sã fie vãzute. Mai mult decât oriunde am urmãrit în diversele deplasãri pe care le-am fãcut emisiuni pe diferite posturi. Sunt þãri unde doar un post sau douã reuºesc sã capteze atenþia publicului. La noi acest lucru depãºeºte media europeanã.

I.M.: Oamenii nu mai sunt atraºi de un post anume.

O.A.: Dacã pânã acum se putea vorbi de audienþã de post... se pornea de la premisa cã telespectatorul este necondiþionat prizonierul unui anumit post. ªi se uitã de dimineaþa pânã seara la emisiunile defilate de ecran. Dar existã telespectatori pe tipuri de emisiuni, indiferent de ratingul postului respectiv.

I.M.: În privinþa asta au câºtigat cei care au înþeles cã anumite emisiuni care apar pe acelaºi flux orar zi de zi, acelaºi om care apare în permanenþã are succes garantat.

O.A.: Capãtã statutul de vedetã. Ceea ce se întâmplã acum în audiovizualul românesc, faptul cã posturi bune ºi interesante nu au acces pe principalele reþele pe cablu porneºte de la viciile legii audiovizualului. De când a fost promulgatã aceastã lege nu s-a introdus o chestiune elementarã ºi logicã. Cã în grila de programe pe care o adoptã fiecare trebuie sã aibã prioritate posturile româneºti. Sau posturile strãine în condiþiile în care sunt traduse. Cel puþin jumãtate din posturile care sunt prin Astral sau RCS/RDS nu sunt traduse. În schimb nu sunt incluse posturi româneºti importante. De exemplu, nu este inclus România Internaþional, care este un post reprezentativ. Aici este problema ºi sunt foarte mirat de faptul cã în toþi aceºti ani în care CNA-ul a fost ocupat de cele mai diverse chestii, amenzi la posturi, nu s-a sesizat de aceastã problemã ºi nu a întreprins demersurile corespunzãtoare pentru a introduce, a modifica legea audiovizualului introducând o astfel de prevedere.

I.M.: Mai e vorba ºi de ºanse egale. Pentru cã eu ºtiu bine cã numai Consiliul Concurenþei în momentul de faþã s-a sesizat ºi a dat amenzi usturãtoare principalelor reþele de cablu pentru cã încalcã legile concurenþei ºi abuz de poziþie dominantã. ªi aºa este.

O.A.: Acest abuz determinã practic distrugerea unor posturi. Iatã: nu avem ca exemplu decât postul Senso. Datoritã unui conflict dintre patroana postului, dna Anca Vlad ºi un patron de la cablu, postul a fost scos din toate grilele.

I.M.: Nu e singurul. Si postul la care suntem noi. E vorba de antipatii, de interese, dar nu au nici o explicaþie legalã. Ei ar trebui sã ºtie cã asemenea posturi fac niºte eforturi, în primul rând. Sunt niºte investitori care au aceastã dorinþã de a da numai emisiuni de culturã, de þinutã.

O.A.: Nu mai vorbesc de faptul cã aceste posturi care au preocupãri strict didactice sau informative nu sunt susþinute de stat.

I.M.: Cel mai simplu e sã-þi ridici poalele în cap, sã chemi toþi biºniþarii, toþi retardaþii sã-i pui sã vorbeascã minute în ºir ºi sã caºte gura la ei cine nu are treabã. ªi sã nu mai gãseºti loc ºi pentru emisiuni educative ºi sociale. Pe de altã parte ne mirãm cã e val de violenþã, cã este inflaþie de prostie… nici un fel de educaþie civicã. Chiar ar trebui sã existe o preocupare a Parlamentului, a Guvernului. Uite eu am propus la Uniunea Juriºtilor la o ultimã dezbatere care a avut loc… dar acolo s-a discutat din nou ºi despre educaþia juridicã. ªi eu am spus: ar trebui sã se ajungã la o lege a educaþiei juridice pentru cã este esenþialã într-un stat de drept. Ea este esenþialã în orice fel de þarã care a depãºit stadiul de trib. De mic trebuie sã înþeleagã omul sã ºtie ce înseamnã o lege, care e deosebirea între o lege ºi o hotãrâre de guvern, ar trebui sã înveþe asta ºi cei care ajung prim-miniºtri, câte lucruri ar putea sã se evite. Ar putea unii care vor sã dea în judecatã un ziarist, ar putea sã înþeleagã cã în cazul în care nu pun în aplicare o hotãrâre definitivã ºi irevocabilã pot merge la închisoare. Eu am avut ºi surpriza sã constat când am propus acest lucru ºi am spus toatã ziua vorbim de educaþie juridicã ºi toþi au fost de acord. Ei au spus e o idee foarte bunã. Chiar se va mai discuta, se va relua subiectul acesta la un seminar pe aceastã temã. Sã revenim la ceea ce ne oboseºte pe noi zi de zi… unul dintre foºtii colegi care lucreazã la un ziar care are un titlu interesant: politica ne omoarã. Asta o spunem cu toþii ºi sã vedem ce se va întâmpla în aceastã varã cãlduroasã. Pentru cã ºtim un lucru cã parlamentul a interzis guvernului sã mai dea ordonanþe de urgenþã pe perioada vacanþei.

O.A.: Dar asta ar însemna cã parlamentarii sunt dispuºi sã-ºi înterupã din vacanþã ºi sã mai vinã din când în când…

I.M.: Eu nu cred cã o sã mai vinã.

O.A.: Ee, atunci ne aflãm într-o situaþie absolut de blocaj. Eu cred cã se va reveni…

I.M.: Mãcar ar fi un semnal de alarmã cã aceastã practicã a ordonanþei de urgenþã a devenit din excepþie – regulã.

O.A.: Dar e regulã de atâþia ani, stimate coleg. Dar nu vãd nici motivul pentru care ea s-ar modifica… vedeþi ce cald e afarã.

I.M.: Tocmai de aia. Or sã spunã domne hai sã suspendãm orice activitate de pe timpul vacanþei.

O.A.: Asta e o idee. Mi-aduce aminte cã un personaj un domn recent propus de dl preºedinte pentru a face parte din CA al TVR a avut o idee genialã. A propus ca ºi primul-ministru sã fie ales în mod democratic. Asta deschide o cale nebãnuitã pentru inovaþii …

I.M.: Interesant… Iatã de ce e nevoie de educaþie juridicã prin lege. Pentru cã dacã ar avea noþiuni elementare despre ce înseamnã executiv, administraþie, separaþia puterilor ar avea rãspunsul singuri cã nu poate sã aibã un prim-ministru ales.

O.A.: La tipul nostru de democraþie originalã.

I.M.: Nu e vorba numai de tipul nostru de democraþie. E ºi prea multã ignoranþã. Noi vedem cã nu ni se întîmplã numai nouã suntem supãraþi de pildã pe preºedintele Traian Bãsescu. Vorbind urât, dar pe de altã parte l-am vãzut de mai multe ori când s-a urcat la volan dupã ce a bãut mai mult de douã pahare de ºpriþ, iar acum îl vedem pe dl Sarkozy apãrând cu o figurã destul de… Unii au spus cã se afla pentru prima datã la asemenea nivel ºi era copleºit de rãspundere.

O.A.: ªi, mai ales cã venise de la întâlnirea cu Putin.

I.M.: Exact, iar despre Sarkozy s-a spus cã nu bea niciodatã, în schimb un ziar elveþian a spus cã nu a bãut numai apã.

O.A.: Am o veste mai nouã din care reiese cã ziaristul ºi ziarul între timp ºi-au cerut scuze.

I.M.: Dar nu au fãcut decât o…

O.A.: Dar ce sã mai zicem cã dl Sarkozy o fi bãut poate un pahar de vin, dar Elþîn într-o escalã în Irlanda abia a putut sã coboare din avion…

I.M.: De ordinul anecdoticului… l-am privit cu multã simpatie pe George Bush când a negat cã i s-ar fi furat ceasul. În cazul de faþã ce a fost de fapt?

O.A.: Se pare cã într-adevãr i-a dispãrut ceasul de la mânã.

I.M.: I-a alunecat…

O.A.: Apoi faptul cã acest lucru s-a întâmplat în Albania nu trebuie sã ne conducã neapãrat la ideea cã e o þarã unde totã lumea furã dar nu pot sã nu-mi amintesc o chestie cel puþin hazlie, cã în urmã cu 7-8 ani la o reuniune internaþionalã care s-a þinut la Bucureºti, ministrul de Interne albanez venise cu o maºinã, un Mercedes pe care cei de la poliþia rutierã descoperiserã cã se afla pe lista maºinilor date în urmãrire ca fiind furate. Stau ºi mã întreb dacã cumva acest episod îi va schimba lui Bush opþiunea legatã de soarta Kosovo. Este clar o decizie care va avea urmãri aproape de neimaginat la acest moment pentru cã Kosovo este un lucru sfânt pentru sârbi. Acolo s-a nãscut practic naþiunea sârbã. Faptul cã în timp zona a cãpãtat o populaþie albanezã preponderentã þine de mutaþiile din societatea modernã, dar a lua ºi a decide peste capul sârbilor cã aceastã entitate trebuie scoasã din administraþia sârbã va crea tensiuni extraordinare. Albanezii din Albania nu sunt nici ei foarte dornici sã se uneascã cu Kosovo. Existã rezerve serioase în Albania la adresa compatrioþilor lor din Kosovo pe care îi despart nu numai câteva secole de istorie, ci ºi elemente de civilizaþie ºi de moralã în general. Sã nu ne lãsãm amãgiþi de toate aceste construcþii teoretice, acolo sunt niºte probleme ºi în interior, nu numai în exteriorul Kosovo.

I.M.: Numai cã tot în Kosovo, la Priºtina – capitala lor – existã ºi o bazã militarã americanã cu o laturã de 10 km. O cetate de 100 kmp de forþe armate americane ºi deci este o bazã americanã cea mai importantã din Europa în momentul de faþã. Sub egida NATO. Sunt ºi români. Mai sunt forþe ºi din Italia.

O.A.: Dupã cum tot acolo existã ºi o mare concentrare de fundamentaliºti islamici. Vreau sã sã spun cã în Kosovo s-au deschis numai în ultimii ani câteva sute de ºcoli islamice finanþate direct din Arabia Sauditã ºi din alte câteva þãri din Orient care cresc potenþialul exploziv al zonei care e o insulã de posibil fundamentalim în Europa.

I.M.: Eu cred cã de aceea au luat ºi ceasul. Pentru cã pe el scria: cu dragoste, de la admiratorii tãi saudiþi. Adicã e ceasul nostru… sã ne apropiem cu americanii chiar la noi unde este, de fapt, centrul de comandã al celorlalte baze, cum s-a spus de antrenament… important este cã dacã Putin este foarte suparat pe aceastã amplasare de forte americane în România sigur cã cel mai mult va fi supãrat pe centrul de comandã, nu? ªi atunci el a spus foarte clar cã toate focoasele sunt reorientate cãtre centrele de comandã.

O.A.: Ce pot sã vã spun este cã am aflat cã secretarul de stat Rice i-a dat asigurãri cã acest proces de implementare al bazelor americane în România va continua fãrã nici o ezitare. Deci putem conta pe americani.

I.M.: Nici nu ne-am fãcut griji în privinþa asta în schimb vor veni în Kiselef unde deja dl ambasador Taubman a intrat nervos la o reuniune: despre ce vorbim aici? Continuaþi singuri…

O.A.: Nu ºtiu de ce chestia asta îmi evocã momente din…

I.M.: Chiºinevschi mai proceda aºa… ºi dãdea ºi cu tocul pistolului în masã…

O.A.: Istoria se repetã.

I.M.: Însã noi stãm tot aici.

O.A.: Am fost de curând în Bucovina - aceastã zonã miraculoasã de o frumuseþe unicã unde sunt sate întregi aproape pãrãsite. Oameni care au plecat în Spania, în Italia ºi care nici nu mai dau semne cã vor sã se întoarcã.

I.M.: Asta e ideea. Mulþi au crezut cã vor veni, cã vor investi … ei mai trimit bani acasã la cei rãmaºi în necaz.

O.A.: Constatã cã acolo se poate trãi mai bine, mai sigur, mai uºor…

I.M.: Deocamdatã ne bazãm pe expertiza noastrã ºi pe buna credinþã. Este ºi criteriul care a stat la baza acestei discuþii, sper agreabile, vã mulþumesc foarte mult cã ne-aþi urmãrit. Numai bine tuturor. (Transcriere AMOS NEWS, 16 iunie 2007)
.: Înapoi la subiect Emisiuni TV - 2007