Corespondenþã din capitala Republicii Filipine, de la Octavian Andronic (20 februarie 2002)

Coincidenþã sau nu, prima vizitã a unui preºedinte român postdecembrist în Filipine are loc taman la aniversarea a 30 de ani de la stabilirea relaþiilor diplomatice dintre cele douã þãri. În alocuþiunea sa de la festivitatea de semnare a Memorandumului privind înþelegerile convenite pentru colaborarea în domeniul agriculturii, desfãºuratã la palatul Madacanang, doamna Gloria Arroyo Macapagal, preºedintele Republicii Filipine, spunea cã raþiunea principalã care a condus la alegerea României, ca prima þarã din lagãrul socialist cu care þara sa stabilea relaþii diplomatice, a fost aceea a rãdãcinilor culturale comune latine. Doamna Arroyo, o femeie micuþã de staturã, ocupã, ºi în prezent, camera din palat în care ºi-a petrecut tinereþea pe când preºedinte era tatãl sãu. Ea însãºi a devenit ºef al statului într-un mod oarecum neaºteptat, dupã ce fostul preºedinte Estrada, un ex-actor, a fost demis pentru corupþie, ea ocupând atunci poziþia de vicepreºedinte. Dl Ion Iliescu a rãspuns acestui discurs cu amabilitãþile de rigoare, aducând la final ºi o micã surprizã: faptul cã doamna Arroyo a acceptat invitaþia de a vizita România anul viitor.

Filipinele sunt cea de-a patra etapã a turneului pe care. dl Iliescu îl întreprinde în Asia. Dupã Emiratele Arabe Unite, unde am înregistrat o uºoarã indiferenþã a gazdelor (determinatã de unele confuzii de comunitare, limpezite abia spre final), dupã Japonia - primire sobrã, politicoasã, dar poate cam rece - atmosfera s-a încãlzit brusc în Vietnam, pentru a atinge cote de real interes în Filipine. Principalul cotidian care apare aici - „Manilla Bulletin" - a acordat spaþii, ample, de pe prima paginai evenimentului, dedicând domnului Iliescu ºi relaþiilor cu România ºi un editorial. Festivitãþile de primire au fost însoþite de tot fastul de rigoare, cu gardã militarã, fanfarã ºi cu... lãtrat de câini! (în faþa palatului, doamna Arroyo a admirat, într-un þarc, câteva zeci de câini pe care îi îngrijeºte cu atenþie.) Oraºul - care este o veritabilã surprizã pentru noi, prin întindere ºi prin amploarea construcþiilor moderne ºi a lucrãrilor edilitare - este împodobit cu steagurile româneºti. În afara întâlnirilor ºi convorbirilor cu doamna Arroyo, dl, Iliescu a mai vizitat monumentul eroului naþional Jose Rizal, a participat la un dineu oferit în onoarea sa ºi urma sã se întâlneascã, astãzi, cu alte personalitãþi politice locale, dupã un Ion Iliescu a fost primit de Gloria Arroyo Macapagal, preºedintele Republicii Filipine, program întocmit cu multã rigoare de protocolul filipinez (care pare sã aibã o aversiune faþã de îmbrãcãmintea jeans ºi teniºi, pe care-i interzice cu desãvârºire!). Dintr-un anumit punct de vedere, alegerea Filipinelor cã destinaþie pentru aceastã vizitã pãrea riscantã. Presa a vorbit mult despre ameninþãrile fundamentaliºtilor din Sud, ai lui Abu Sayaff (cumnatul lui Bin Laden!), care ia ostatici ºi lanseazã acþiuni teroriste. Guvernul pare, însã, sã stãpâneascã situaþia, iar viaþa din capitalã, cel puþin, decurge normal. Þara - un arhipelag constituit din 7 000 de insule, cu o populaþie de 77 milioane de locuitori - are o economie dinamicã, bazatã pe importante resurse minerale, fiind cel mai mare producãtor de cupru din Asia. Singura þarã predominant creºtinã din Asia, Filipinele au o datorie externã de 52 milioane dolari, dar ºi un PIB de 85 de miliarde cu o inflaþie de doar 6,3 la sutã pe an. În 1999 strãinii au investit în Filipine 2 miliarde de dolari, preponderent din Franþa, Anglia, SUA ºi Japonia. O instabilitate politicã marcatã, ce a urmat fugii lui Marcos, în 1986, a fãcut ca venitul naþional sã scadã de la 1 200 USD pe locuitor în 1997, la 900 în 2001. Economia însã se redreseazã, finanþele sunt bine þinute în mânã ºi Filipinele se anunþã, alãturi de Vietnam, ca unul dintre noii „tigri" ai economiei asiatice.