„N-am vândut vapoare pe un dolar”


„N-am vândut vapoare pe un dolar”
INVITAT : TRAIAN BASESCU, deputat PD
DATA : 10 octombrie 1995


Octavian Andronic : Suntem împreunã la o nouã ediþie a emisiunii "În luptã cu abuzurile ºi corupþia", invitatul nostru de aceastã datã, dl. Traian Bãsescu, deputat din partea Partidului Democrat. Domnia sa a apãrut în viaþa publicã postrevoluþionarã moºtenind o calitate prerevoluþionarã, ca sã spun aºa. A fost inspector ºef al Navigaþiei Civile. Deci, în 1989 eraþi în „nomenclaturã”, ca sã spun aºa...

Traian Bãsescu : Eram director general în Ministerul Transporturilor.

Octavian Andronic : Exact. Aceastã stare n-a durat mult, în octombrie '90 domnia sa a devenit secretar de stat în Ministerul Transporturilor (avea o denumire mult mai lungã atunci), dupã care, în iunie 1991, a devenit ministru al Transporturilor. Din octombrie 1992 domnia sa este deputat. Numele de Bãsescu este foarte strâns legat de vapoare ºi de acest Scandal al Flotei cum a fost denumit, una dintre operaþiunile,care a fãcut valuri mari, în care, pânã la urmã, nu s-a înnecat nimeni - dacã îmi dau bine seama. Una dintre primele acuzaþii, dle Bãsescu, a fost cã aþi vândut vapoarele pe un dolar. Este adevãrat ?

Traian Bãsescu : Nu, nici n-avea cum sã fie sau, în orice caz, este în mod clar o fabulaþie venitã din necunoaºtere. Într-adevãr, în timpul cât am fost ministru am generat o politicã prin care navele româneºti sã poatã intra în circuitul de finanþare externã în vederea retehnologizãrii. Acest lucru a implicat în mod obligatoriu trecerea lor pe un pavilion de complezenþã, în aºa fel încât navele sã fie sub o legislaþie care sã permitã acest lucru, legislaþia româneascã nepermiþând finanþarea prin ipotecarea navelor. De aceea, noi am înfiinþat circa 39 de companii în Panama, Liberia, Cipru, Malta, deci în state care favorizeazã pavilionul de complezenþã ºi aceste 39 de companii erau toate proprietatea companiilor - mamã din România. Deci, erau proprietate sutã la sutã a companiilor mamã din România. Bineînþeles cã transferul pentru a proteja exact companiile- mamã nu s-a fãcut pe sume de milioane de dolari ci pe un dolar, pentru cã practic era transfer de la Petromin tot la Petromin, dar Petromin-ul din Liberia. Deci cam ãsta a fost mecanismul. Practic, se fãcea trecerea navei de la Petromin tot la o companie sutã la sutã a Petromin-ului.

Octavian Andronic : S-au vândut vapoare ? Pentru cã, cum sã spun, semnalele care au fost în epocã semnalau chiar dispariþia „flotei strategice” româneºti.

Traian Bãsescu : Flota a fost pe punctul sã disparã, dar nu atunci, în perioada '91-'92. La întrebarea dvs. - întrebare tranºantã - dacã s-au vândut vapoare, rãspunsul categoric este: DA! S-au vândut un grup de 24 nave, în februarie '90. La vremea aceea funcþiona încã Comitetul de Stat al Planificãrii, cu aprobarea C.S.P.-ului, deci a Comitetului de Stat al Planificãrii s-au vândut 24 de nave. Scandalul vânzãrii ... Deci într-un moment în care eu nu aveam nici în clin nici în mânecã cu aceastã operaþiune, pentru cã am fost numit ºef al departamentului abia în octombrie '90. Deci distanta dintre februarie ºi octombrie e destul de mare.

Octavian Andronic : Cine era ministru atunci ?

Traian Bãsescu : ªef al Departamentului era domnul contraamiral Plãviciosu, ministru al transporturilor era dl. ministru Burada, dar nu era în competenþa lor aceastã aprobare, ci în competenþã C.S.P.-ului, conform legislaþiei de atunci. Eu ºi am nota din februarie, aprobatã printre alþii de directorul Direcþiei Transporturilor din C.S.P., era ministrul ... de mai târziu, Paul Teodoru, deci succesorul meu, de asemeni la Direcþia Finanþe Preþuri din C.S.P. era actualul premier Nicolae Vãcãroiu care are semnãtura aici pe document. Reverberaþia acestei vânzãri s-a produs abia în '91, când navele vândute în urma aprobãrii date de C.S.P. au început sã vinã în þarã sub alte nume. Presa localã a sesizat asta - parcã e fosta Baia Mare, ia uite, asta parcã e fostul Carpaþi! Presa a realizat fenomenul când eu eram ministru. ªi, bineînþeles, prin efect mi s-a atribuit, deºi n-am avut nimic comun cu aceastã operaþiune. Mai mult decât atât, vânzarea de nave a continuat. Deci, în perioada '91-'92 - o spun aici public- am mai spus-o ºi o spun - în fapt nu s-a vândut nici o navã, noi am fãcut doar transferul. În proprietate rãmânând sutã la sutã companiile româneºti. Dupã '92, ºi chiar în '95 s-au mai vândute nave, deci în '93 s-au vândut 3 nave, în '94 10 nave ºi aici discutãm deja,în '94, de nave de mare tonaj. Nave în diverse etape de construcþie, deci nave noi, douã de 100 000, douã de 65 000 si alte nave de 25 000 de tone. Iar în '95 s-a vândut un alt mineralier de 65 000 tone, Bicaz. Aº vrea sã fac o oarecare legãturã între cei care au aprobat vânzãrile în '90 ºi cei care, dupã ce am plecat eu din minister, în '93, '94, au rãmas la putere, în funcþie de decizie ºi procesul de vânzare a continuat. Acest proces era sã se termine tragic, aceastã tentativã prin aceastã dare de mânã a politicienilor respectivi în vânzarea de nave, prin tentativa de vânzare integralã a pachetului de control în vara anului 1993, deci celebrul contract Forum-Petromin.
Octavian Andronic: Contract care a stârnit un scandal enorm. Dar el a fost precedat de un alt scandal ºi un alt contract.

Traian Bãsescu : Da, contractul Minerva. Vã rog sã mã credeþi cã sunt foarte pregãtit pentru argumentele privitoare la acest contract de societate mixtã, pentru cã este vorba de foºtii cinci directori care au fost arestaþi aici de pomanã, eu susþin public cã este vorba de o înscenare ...

Octavian Andronic : De ce, dle. Bãsescu ?

Traian Bãsescu : A fost nevoie de ea pentru cã trebuia acoperit marele scandal Forum-Petromin, care a avut niºte repercusiuni extraordinare. De fapt, însãºi deraierea acestei companii mixte, Minerva, realizatã în anul 1992, este generatã de apariþia în vara anului 1993 a contractului Forum-Petromin. Deci prin acest contract Forum-Petromin, 51 % din acþiunile flotei se cedau unui oarecare Katunis.

Octavian Andronic : Nu era un amator cunoscut ?

Traian Bãsescu : Nu, era unul micuþ care avea ºi mari probleme financiare la momentul acela ºi, de fapt, el a vrut sã profite de o situaþie în care era efectiv ajutat din interese care mie îmi scapã, pentru ca România sã rãmânã fãrã aceastã flotã de mineraliere ºi petroliere. El a profitat, cred eu cã a fost dirijat, interfaþa. Acest contract Forum-Petromin a generat efecte pe contractele anterioare ale companiei Petromin.

Octavian Andronic : Înþeleg cã o parte din aceastã flotã era deja cedatã prin contracte...

Traian Bãsescu : Deci, nu exista nici un vapor cedat în proprietate, erau numai nave cedate în contracte. Deci, orice armator viseazã sã-si aibã nava în contract. Noi a trebuit sã ... în perioada '91-'92 - 39 de nave de tonaj mediu ºi mare le-am introdus în astfel de contracte pe termen lung care au beneficiat - înainte de începerea derulãrii lor de un sistem de finanþare pentru ca navele sã redevinã performante. Într-o astfel de societate, de fapt, într-o cooperare care e singura de acest tip, o societate mixtã, noi am pus ºapte nave, este vorba de societatea Minerva, în 1992. Spun "noi" pentru cã eu mã simt foarte solidar cu fosta conducere a Petromin-ului. Ei s-au încadrat într-o politicã pe care eu o aprobasem, de finanþare externã. De aceea, eu îmi asum integral ºi bunele ºi relele lor. În 1992 s-a realizat aceastã societate mixtã în care partea românã s-a dus cu ºapte nave în valoare de 47,5 milioane dolari, erau nave scoase din exploatare datoritã stãrii tehnice, deºi relativ erau nave noi, aveau un corp foarte bun dar utilaje extrem de slabe pe ele. Partenerul strãin a fãcut o finanþare pe valoarea viitoare a navelor. A ajuns de la valoarea de 2 milioane dolari, la 5 milioane. Ar fi ajuns. Acest plan de afaceri, Barclay’s Bank a finanþat retehnologizarea navelor. Conform înþelegerii, partea românã trebuia sã rãmânã tot timpul cu valoarea pe care a introdus-o, de 47,5 milioane. De aceea s-a stabilit cã aceastã societate mixtã va fi de 50% Petromin, 50% partenerul grec.

Octavian Andronic : Este o formulã uzualã ?

Traian Bãsescu : Este. De regulã se cedeazã un procent de partea unuia sau a altuia. Dar pentru cã noi am dorit sã avem un control egal cu partenerul pe aceste nave, nu am cedat acel 1%. Pentru ca toate deciziile sã se ia de comun acord. Acest contract a fost puternic afectat de contractul Forum-Petromin. Pentru cã în interiorul acestui contract, clauza 15.2 spunea cã nici unul dintre parteneri nu are voie sã vândã pachetul de acþiuni fãrã aprobarea celuilalt. Bineînþeles, în vara lui 1993, partenerul grec a denunþat contractul de societate mixtã pentru încãlcarea prevederilor lui.

Octavian Andronic : În ce consta încãlcarea lui ?

Traian Bãsescu : Consta în încheierea contractului cu Forum-Petromin. Deci în momentul în care s-a încheiat contractul Katunis-s-a încãlcat contractul de societate mixtã cu Alaouzos. În acest moment, partenerul grec a denunþat societatea mixtã Minerva ºi a spus: Fraþilor, poftiþi, luaþi-vã vapoarele, bunã-ziua.


Octavian Andronic : Facem o micã întrerupere. Din ce îmi amintesc eu la vremea respectivã, au existat o serie de acuzaþii la adresa lui Alaouzos referitoare la faptul cã el ar fi folosit banii pe care îi luase de la Barclay’s pentru retehnologizarea vaselor, în alte scopuri. Se spune în scopuri politice. Ar fi organizat o reþea de televiziune ºi un post de radio cu care a dus bãtãlia politicã care era în toi în momentul acela.

Traian Bãsescu : Eu sunt absolut de acord cã astfel de informaþii au existat, ele au fost vehiculate chiar de presa greacã, de opoziþie, pentru cã Alaouzos este un susþinãtor al PASOK-ului, deci al partidului care a câºtigat alegerile. Însã, nici un astfel de argument nu stã în picioare în faþa expertizei fãcutã în 1993, deci transmisã în 1993 Petromin-ulu, în luna septembrie. Este vorba de expertiza fãcutã de Firma More Stevens, firmã britanicã, care probeazã cheltuielile pânã la ultimul cent pe vapoare. Acest document s-a aflat în compania Petromin din data de 14 septembrie ºi este semnat ºi de primire, 27.10.1993, a fost predat de director cãtre serviciile funcþionale ale Petromin-ului. Deci, aceastã afirmaþie, cel puþin din punct de vedere al documentelor legale, nu stã în picioare.

Octavian Andronic : Dar aº vrea sã vã mai întreb ceva: am aici acest raport, nici nu este complet.

Traian Bãsescu : Da, raportul Vonica.

Octavian Andronic : Acesta se ocupã pe larg de tot ceea ce priveºte flota ºi scandalul flotei. N-am întâlnit în acest raport menþiunea acestui ...

Traian Bãsescu : Nu aþi întâlnit aici ºi sunt mai multe lucruri pe care nu le-aþi întâlnit, nici în Raportul Vonica, nici în rechizitoriul care s-a fãcut împotriva celor 5 directori. Pentru cã au fost documente ascunse în procedura înscenãrii împotriva foºtilor directori ai Petromin-ului, s-au ascuns documente esenþiale care le probau nevinovãþia. Au fost ascunse ºi dupã arestarea lor am fãcut ce-am fãcut ºi l-am adus din Grecia , l-am depus la dosar ... în sprijinul acestor directori. De asemenea, mai existã un document la fel de semnificativ, acesta este documentul care justificã cheltuielile în societatea Minerva pânã la ultimul ban, dar mai este un document, o auditare chiar a Petromin-ului, care demonstreazã cã navele care în vara anului 1993 fuseserã puse în funcþiune aduseserã deja profit. Era un grup de patru nave din care primele trei nave, deja se fãcuserã calculele pe ele, aduseserã un profit de un milion, alta de vreo 800 000 de dolari ºi o a treia navã de vreo 200 si ceva de mii de dolari, intrase mai târziu în funcþiune. Deci ºi acest document semnat de unul din directorii arestaþi, Bobeº, a fost ascuns si nu a fost prezentat organelor de anchetã ºi organelor de control. Nici comisia Vonica nu a beneficiat de ele, nici poliþia, nici Procuratura.

Octavian Andronic : Domnule Bãsescu, îmi amintesc în urmã cu un an, cam asa ceva, mi-ati acordat un interviu. Era momentul în care se discuta foarte intens posibilitatea denunþãrii acestui contract. Erau chiar presiuni în acest sens.

Traian Bãsescu : Presiuni politice.

Octavian Andronic : În ideea cã Alalouzos nu ºi-a respectat obligaþiunile. Aþi militatat atunci foarte intens, ba chiar vehement, în favoarea ideii cã ar fi o mare greºealã. Vã menþineþi ºi acum aceastã pãrere ?

Traian Bãsescu : Da. Nu numai cã eu o menþin. Dar chiar cei care atunci spuneau cã trebuie sã-l denunþãm, au renunþat la ideea denunþãrii. ªi vã pot aduce ca probã un document, vã mãrturisesc cã este un document strict secret, este noul contract semnat de actuala conducere a Petromin-ului, noul contract cu Alaouzos, prin care colaborarea se accentueazã. Nu numai ºapte nave intrã în discuþie, ci toatã afacerea s-a extins la un grup de vreo 15 nave. Finanþarea nu se mai limiteazã la 61 milioane, ea a juns la 270 milioane dolari. Deci, iatã cã minciuna are picioare scurte.

Octavian Andronic : Totuºi, de ce toate aceste lucruri nu au mai fãcut vâlvã, ca cele dinainte ?

Traian Bãsescu : Eu cred cã a fost ºi o încercare disperatã. Nu am nici un dubiu cã au fost oameni care au avut interese extraordinare ca România sã rãmânã fãrã douã lucruri: fãrã flota de materii prime ºi fãrã un port cum este Constanþa, ca ºi port util, ca ºi port de tranzit, în mod deosebit. România este puternicã atât timp cât este independentã. în momentul în care eºti dependent de aprovizionare zi ºi noapte, cu minereu, cu þiþei, de la Moscova, este foarte clar cã va trebui sã ai în vedere foarte multe lucruri, inclusiv alunecarea cãtre Europa. Cât timp ai flotã, ai libertatea sã decizi, sã nu mai iei minereu din Est, si sã te duci în Brazilia sã þi-l aduci, cum s-a adus si pe vremea lui Ceauºescu.

Octavian Andronic : Spuneþi-mi, ce înþeleg specialiºtii prin „flotã strategicã”? Pentru cã presa a vehiculat acest termen foarte, foarte dupã ureche.

Traian Bãsescu : Deci, flota poate fi privitã într-un context. Eu, spre exemplu, n-aº spune despre toatã flota României cã este de importanþã strategicã. Vã mãrturisesc cã nu dau mare lucru din punct de vedere al dependenþei României, pe cargouri, sunt nave care pot fi uºor substituite cu alte categorii de nave. Dar când îþi pui problema funcþionãrii siderurgiei, petrochimiei, RENEL-ului, cu efectele deosebite pe care nefuncþionarea acestor sectoare din economie le-ar avea, este clar cã transportul de materii prime pentru aceste sectoare nu poþi sã-l consideri o flotã neesenþialã, este o flotã care trebuie sã ºtii cã în orice moment poþi s-o pui la dispoziþia propriei tale industrii. Spre exemplu, situaþia din Balcani nu e foarte clarã, nu sunt un prãpãstios sã spun: mâine o sã avem rãzboi, dar nici un stat când vorbeºte de siguranþa lui naþionalã, nu poate sã punã zero la riscul de conflict într-o zonã cum sunt, Balcanii, sau când îl aveam pe nãbãdãiosul Lebed în frontiera de Est, la 60 km., ºi când spunea cã lui îi trebuie ºase ore sã ajungã la Bucureºti, dar un iresponsabil preda pachetul de acþiuni majoritar al flotei unui partener strãin pentru cã eu vã dau urmãtoarea situaþie: spre exemplu, noi am închiriat 39 de nave, de mare tonaj pe termene medii ºi lungi pânã la 5 ani în contracte cu parteneri strãini ca sã ne putem plãti creditele de retehnologizare. Dar în toate aceste contracte este clauza de rechiziþionare. Deci în orice moment România poate dispune de aceastã flotã aflatã în momentul de faþã în niºte contracte comerciale, ea ºi-o poate pune la dispoziþie sau dacã nu utilizeazã clauza de rechiziþionare ºi este pur ºi simplu o decizie a mea, vreau eu sã-mi vând toate navele în faþa portului Constanþa - mã uit la ele -o fi vreun politician care îi dã prin cap chestia asta, n-are de fãcut decât un singur lucru, sã vorbeascã cu Mugur Isãrescu sã elibereze din rezerva de stat creditele care mai sunt neplãtite la bãnci si sã-si aducã flota în fatã. Pentru cã este singura condiþie care trebuie îndeplinitã la retragerea navelor din aceste contracte. Lãsând partea distractivã - asta o spun pentru politicienii care spun: dar vreau s-o vãd. Vorbeºte cu Isãrescu sã-þi dea 70 milioane dolari cât mai sunt credite scadente pentru 39 de nave ºi poþi s-o vezi, dacã vrei. Dar problema esenþialã este cã România trebuie sã ºtie cã oricând poate sã-ºi aducã propria flotã sã-i aducã minereuri ºi þiþei. Asta mi se pare esenþial în conjunctura actualã. ... controlul de proprietate al acestei flote. ªi v-o spun cu mâna pe inimã cã n-am cedat proprietatea nici unei nave aflate în contract. Toate sunt proprietatea companiilor româneºti. Eu mã tem acum de procesul de privatizare. Am vãzut Petromin-ul pus pe listã acolo, ºtiu facilitãþile pe care le dã F.P.S.-ul celor care cumpãrã diferenþa de la 30% cu niºte credite cu 20% pe 10 ani, mã tem cã o sã ne aparã iar niºte Taheri care sã roiascã puþin în jurul flotei ºi n-aº pierde ocazia sã fac un anunþ public pe tema aceasta. O atenþionare publicã a factorilor politici.

Octavian Andronic : Spuneþi-mi ceva: este evident cã în aceastã chestiune aþi avut ºi aveþi o poziþie partizanã. De ce credeþi, care sunt elementele care definesc faptul cã contractul cu Alaouzos a fost un contract bun, iar contractul cu Katunis a fost unul rãu ?

Traian Bãsescu : Pentru cã contractul cu Alaouzos vizeazã un grup de ºapte nave care erau legate, deci în momentul în care noi le-am bãgat în contract nu aveam bani sã le punem în funcþiune. Deci nave care generau pierderi. ªi e vorba de un segment foarte mic, de un grup de ºapte nave. Pe când contractul Forum-Petromin viza toate cele 80 de nave de mare capacitate ale Petromin-ului ºi viza cedareaa 51% din pachetul de acþiuni al Petromin-ului, deci, practic, viza cedarea majoritãþii proprietãþii.

Octavian Andronic : Dar Katunis, ar fi venit, dupã câte am înþeles, atunci cu o depunere cash de vreo 250 milioane dolari.

Traian Bãsescu : Cred cã faceþi o mare eroare. ªi se poate verifica în Banca Ion Tiriac, Katunis a depus 25 milioane dolari, dar la cererea instanþei Banca Tiriac nu a putut proba cã acei bani existau depuºi în bancã. Ori, 25 milioane dolari, ºi eu am contractul aici – îl putem vedea ºi dupã emisiune - iar restul de bani pânã la 600 milioane dolari trebuia sã-i dea într-o perioadã de opt ani. Aceºti bani vin din însãºi exploatarea navelor. El având 51%, cum adicã dau 25 milioane dolari astãzi ºi preiau în proprietate 51% dintr-o flotã care valoreazã 1,2 miliarde dolari, nu-i posibil. Adicã a fost o antiafacere cea propusã ºi dupã mine face parte din categoriile de mari naivitãþi ale ministrului Teodoru, nu spun altfel.

Octavian Andronic : ªi ale premierului Vãcãroiu. Pentru cã amândoi au fost partizani ale acestui lucru, la momentul respectiv.

Traian Bãsescu : ªi ale premierului Vãcãroiu. Eu am convingerea cã premierul Vãcãroiu a susþinut mai mult punctul de vedere al prietenului sãu, Teodoru. A crezut mai mult în dânsul. Dar oricum a fãcut-o public ºi e responsabilitatea dânsului. Cum la fel e cunoscut faptul cã la aceste negocieri nu a lipsit nici dl. ministru Novac, care stãzi este ministrul Transporturilor. ªi v-aº aduce aminte cã motivaþia marelui contract Forum-Petromin era: trebuie s-o facem pentru cã e falimentar Petromin-ul!
Octavian Andromic : Apropo, cum a evoluat situaþia Petromin-ului dupã toate aceste scandaluri ?

Traian Bãsescu : Perioada 1991-1992 a fost o perioadã de investiþii. În care s-au bãgat în flotã circa 200 milioane dolari. Din 1992 navele au început sã funcþioneze, sã aducã bani. ªi iatã cã bilanþul pe 1995, nu spun pe vorbe este bilanþul luat de la Direcþia Finanþelor Publice aratã cã Petromin-ul în afarã de faptul cã a rambursat circa 60 milioane dolari din credite, a obþinut ºi un beneficiu de 9,5 miliarde lei. E, vã rog sã-mi spuneþi: justificarea contractului Forum-Petromin- era cã-i falimentar Petromin-ul... iatã, nu s-a fãcut ºi proba cã acele contracte au adus Petromin în situaþia profitabilã o avem aici. Mai mult decât atât, mie îmi pare rãu cã s-a întrerupt procesul de finanþare datoritã lipsei de credibilitate care a apãrut odatã cu vâlva Forum-Petromin. Petromin-ul mai are acum rezerve de finanþare de circa 400 milioane dolari prin ipotecarea propriilor nave.

Octavian Andronic : Ce înseamnã rezerva de finanþare ?

Traian Bãsescu : Asta înseamnã cã nu sunt acoperite de credite 50% din valoarea navelor, deci nave libere de orice obligaþie, ori se face o mare greºealã cã nu se iau credite în baza acestor nave care nu au nici o obligaþie financiarã pe ele si cu ele sã se plaseze comenzi de nave noi. Flota Petromin îmbãtrâneºte, ea va dispare, dar nu dispare aºa cum proorocesc nepricepuþii, vedeþi în Raportul Vonica, la un moment dat se scapã o idee, aceste nave sunt periclitate, fie sunt pierdute. latã cã suntem în 1995, din 1991 nici o navã n-a fost pusã în situaþia de a fi vândutã de bãnci. Dimpotrivã, navele ºi-au rambursat relaxat toate creditele, nu existã nici o navã în întârziere de rambursare de credit, fãrã nici o problemã au fost niºte contracte fãcute bine, fãrã sã spun cã nu existã erori, poate unele contracte se puteau negocia mai bine.

Octavian Andronic : Este un aspect aici. În aceastã corupþie fãrã corupþi, care ne caracterizeazã, se pãrea cã scandalul flotei era singurul care dãdea o certitudine si niste vinovaþi. Ei au fost cei cinci directori ai Petromin-ului. Ce s-a mai întâmplat cu ei ?

Traian Bãsescu : Deci, aceºti oameni sunt liberi astãzi. Au fost aduºi la barã foarte mulþi martori ai acuzãrii. Toþi au depus depoziþii favorabile lor, arãtând cã nu existã pierderi, cã societatea Minerva este profitabilã ºi chiar din acest nou contract, pe care vi l-am arãtat în fazã iniþialã de prelungire a
colaborãrii cu Minerva, rezultã cã Petromin a încasat numai pe partea de
management jumãtatea care-i revenea, de 5,4 milioane dolari pe 1994. Mai mult decât atât, si acesta este un document zguduitor cãruia v-aº ruga sã-mi permiteþi câteva fragmente sã vã citesc din el, este depoziþia juristei care a fost chematã în instanþã în procesul celor cinci directori, a fost chematã ca martor al acuzãrii ºi depoziþia e semnatã de juristã ºi de grefiera Tribunalului. latã ce spune la un moment dat în declaraþia sa: "Cu câtva timp înainte de arestarea inculpaþilor am fost la Poliþie la cererea conducerii Petromin unde mi s-a spus cã va trebui sã depun o plângere penalã. Deci poliþia îi spune conducerii Petromin cã trebuie sã depunã o plângere penalã împotriva persoanelor implicate în contractul Minerva pentru mai multe infracþiuni pe care le-am notat. Am revenit la unitate ºi am comunicat domnului director Caraianu care mi-a spus sã întocmesc plângerea, ceea ce am ºi fãcut. La poliþie am discutat cu un poliþist de ia Bucureºti pe baza Raportului Comisiei de Anchetã a primului-ministru, e vorba de Raportul Honcescu, am întocmit plângerea penalã dupã care am depus-o la Poliþie. ªi spune în continuare jurista: ºi eu eram în dubiu asupra existenþei infracþiunilor! în final spune: din câte cunosc activitatea companiei se deruleazã normal. E vorba de compania Minerva. Compania Petromin nu a suferit repercusiuni dupã încheierea contractului, latã, o astfel de depoziþie este, dupã pãrerea mea, ar fi trebuit ca la ora aceasta, cei care i-au trimis în arest pe cei cinci directori sã fie ei în locul lor. De aceea, eu tot proorocesc vreo câtorva personalitãþi cã le rezerv un anume spaþiu pe la Poarta Albã ºi ei se supãrã.

Octavian Andronic : Nu este o proorocire deloc rozã, deloc simpaticã. Evident, discuþia noastrã ar putea continua însã timpul afectat emisiunii s-a scurs. Mãrturisesc însã cã cel puþin din problemele discutate, acest caz, al celor cinci directori, ar merita sã fie reluat. ªi, cu permisiunea dvs. o sã vã invitãm într-o emisiune viitoare ...

Traian Bãsescu : Domnule Andronic, în primul rând vã mulþumesc dvs. ºi postului Antenei 1 cã este prima datã când am posibilitatea sã vorbesc pe larg despre aceste ...



2007 ©  Ziarul personal
https://zp.ro/