Niciodata faimoasele recolte-record obtinute de statisticienii lui Ceausescu nu au produs dereglarile si panica pe care le-au generat o recolta de grau ce ar putea fi considerata normala si una de porumb care se anunta a fi doar mai buna decat cele de pana acum. Motivul este simplu: acele recolte n-au existat decat pe hartie si in imaginatia megalomanica a primului agricultor al tarii. Pentru ca o recolta cu adevarat record nu se poate obtine decat dintr-o agricultura bine organizata, bine dotata si bine administrata - ceea ce, sa recunoastem, nu a fost si nu este cazul nostru, intr-o economie de piata, o recolta abundenta genereaza fenomene tipice: coboara preturile, ceea ce nu reprezinta o bucurie nici pentru producator si nici pentru stat. Numai ca, in geopolitica, alimentele de baza joaca deja un important rol: acela de arme biologice, de resurse strategice, asa incat statele, guvernele nu-si pot permite sa lase liber jocul pietei. Si penuriile si supraproductiile sunt atent gestionate la nivelul producatorilor, iar politica exporturilor (sau importurilor) globale are in vedere, vorba raposatului, fiecare palma de pamant cultivata sau lasata pentru refacere. Asa incat toata agitatia care se manifesta in jurul acestei chestiuni apare mai degraba ca o consecinta a ignorantei fata de fenomen, decat ca o grija sau o indiferenta. Mecanismele pietei au intrat si intra in functiune fara ca opinia publica sau administratia sa fie pregatite pentru a le intelege si a le aprecia corect sau controla. Aici sentimentele n-au valoare - nici bucuria fata de generozitatea solului, nici mania fata de prejudiciile naturii. Aici conteaza doar cifrele si o strategie corecta si adaptata fiecarei situatii.