
Destinul Âsi moÂstenirea MãdãlineiDestinul artiÂstilor, al cântãreþilor în general, deferã de al celorlalþi semeni ai lor prin faptul cã, atunci când trec în lumea despre care se zice cã ar fi mai bunã, ei lasã în urmã, ca o prezenþã permanentã, amintirea talentului lor. Mãdãlina Manole a plecat. A rãmas, însã, intactã, imaginea sa: aceea a unei cântãreþe talentate, dãruitã de Dumnezeu cu voce, sensibilitate, înfãþiÂsare plãcutã Âsi capacitate de a-Âsi fideliza ascultãtorii Âsi, în general, pe cei care au iubit-o Âsi preþuit-o sincer. Trecerea ei în nefiinþa fizicã e doar un episod al istoriei pe care o trãim Âsi al culturii de la care ne reclamãm. Sufletul unui artist este complex Âsi greu de pãtruns. Mãdãlina pãrea a avea tot ce Âsi-ar fi putut dori. Ceva - esenþial - i-a lipsit totuÂsi. Ceva ce n-a putut compensa nici aparenþele de femeie împlinitã Âsi nici pe cele de mamã iubitoare. Ego-ul artistic transcede logica Âsi poate genera drame de neînþeles. Mãdãlina a traversat o astfel de crizã: aceea a „nerecunoÂstinþei” publicului, captat mai degrabã de impostura cu clopoþei decât de calitatea vocii Âsi a interpretãrii „clasice”. S-a simþit nedreptãþitã de cei care dirijeazã, intr-un fel, gustul publicului, de cei care promoveazã interesat non-valoare sau valori dubioase, în detrimentul celor autentice. Nu a fost Âsi nu este doar drama Mãdãlinei, ci a unei întregi generaþii de artiÂsti pe care schimbãrile din aceÂsti ani i-au marginalizat sau i-au condamnat la uitare. Ne aducem aminte de ei Âsi îi redescoperim, la valoarea lor realã, doar atunci când ceva tragic, ireparabil, se petrece cu ei. ÂSi atunci se dezlãnþuie spectacolul macabru al sfârtecãrii brutale a personalitãþii Âsi imaginii lor de cãtre cei care încearcã sã tragã un folos propriu din acest ultim episod. O ascultãm, în aceste zile, pe Mãdãlina, cât n-am ascultat-o în zece ani, la posturi de radio Âsi TV. De ce? De ce abia acum? Cei care ar putea sã dea un rãspuns, îl evitã. Pentru cã nu au argumente. Cine sã explice invazia kitsch-ului muzical, în toate formele de difuzare, promovarea insistentã a unor veleitari pe care îi þine în viaþã doar play-back-ul, sau expunerea indecentã a tuturor intimitãþilor, care de care mai jenante? Funcþiona, pânã acum vreo 2-3 ani, un post de radio - Romantic - al cãrui patron considera cã-Âsi poate permite acest hobby - sã asculte muzica pe care el Âsi generaþia sa o iubise Âsi pe ale cãrei acorduri îÂsi consumase o existenþã al cãrei unul dintre puþinele refugii fusese muzica aÂsa zis uÂsoarã. A cedat Âsi el în faþa presiunilor membrilor pragmatici ai familiei, Âsi dacã astãzi vrea sã asculte vreunul dintre „hiturile” anilor de dinainte de 89, trebuie sã aÂstepte ca respectivului interpret sã i se întâmple ceva ireparabil, care sã-l readucã în atenþia publicului. Cred cã Mãdãlina Manole Âsi cei care, alãturi de ea, ne-au înseninat zilele în deceniile care au marcat însãÂsi existenþa noastrã, meritã o reparaþie. Poate din partea postului public de radio, în a cãrui posesie se Âsi aflã arhiva creaþiei Âsi interpretãrii româneÂsti de gen - una care nu a avut Âsi nu are nimic de-a face cu ideologia, nici cu politica Âsi nici mãcar cu gusturile care, nu-i aÂsa, nu se discutã ... |