De sub pojghita de luciu britanic a imberbului ex-sef al AVAS a razbatut culorea rosu-inchis a odraslei de primar nomenclaturist de pe la Oravita-Moravita pe unde a actionat, conform indicatiilor de partid, mama cea grijulie. Adus fara prea multa noima in fruntea unor institutii care avea nevoie de un temperament experimentat si cumpanit, norocosul june s-a trezit ca cocosul in varful mormanului de gunoi zgarmand si cotcodacind vesel in cautarea unor avantaje la care, conform cutumei, fiecare sef pus acolo avea dreptul. Si pentru ca lucrurile s-au precipitat si, fiind nevoie de un loc caldut pentru fostul ministru al Apararii, ca rasplata pentru jertfa patriotica de a se fi incontrat ca prostul cu presedintele pentru a-i face pe plac sefului sau, premierul, Tariceanu s-a gandit ca cel mai usor se poate debarasa de aceasta achizitie nesemnificativa care era dl Razvan Orasanu. Iar dl Razvan Orasanu, care miza pe un ragaz de minim trei ani pentru a-si aranja in liniste ploile, s-a trezit deodata ca ramanea cu buza umflata. Si ce-a zis dansul: decat sa planga mama, mai bine sa boceasca mamele dumnealor! Si s-a apucat, intr-o veselie, sa xeroxeze tot ce i-a cazut in mana pentru a-si face o documentare completa pentru vremurile care vin si in care ar putea ca, in deplina cunostinta de cauza, sa ofere consultanta sau sa desfasoare niscai activitati blindat de datele luate de la mama lor.Dl Orasanu n-a fost prea original in repezitul sau demers. A devenit deja un obicei ca un om pus sef pe undeva sa plece de acolo cu cat mai multe copii de dosare sau de acte care ar putea sa ofere o viata si o pensie linistita si alimentata de beneficiile mai micilor sau mai marilor santaje. Cat sunt in functii, sefii de acest tip au un fiset sau un seif in care aduna, grijulii, foi albe pentru zile negre, asigurari de viata pentru ca, odata scosi din paine, sa nu fie lasati, vorba aia, ‚fara colegi’. Unii o fac din interes, altii din orgoliu. Un fost presedinte a plecat de la Cotroceni cu toata arhiva originala din timpul mandatului, pe care a indesat-o in niste memorii editate in volume grele, de multe kilograme. Nu se stie prea exact cu ce recolta au plecat de la locul de munca cativa sefi de servicii mai mult sau mai putin secrete, ale caror afaceri au inflorit, ulterior. Cert este ca, daca declaratiile de avere abia acum se indreapta spre o formula cat de cat rezonabila - odata cu votarea ANI - nu exista, practic, nici un fel de reglementari privitoare la furtul - asta e termenul - de documente oficiale. Cu un umor aproape britanic, Razvan Orasanu se explica cum ca si-a burdusit jeep-ul cu notitele proprii, pentru a putea sa-i faca loc in birou succesorului sau. Timida interventie a Parchetului in acest caz se poate solda, bine-mersi, cu un NUP, mai ales daca premierul se va simti obligat sa-l compenseze pe fostul sef al AVAS cu un post pun vreo alta structura, cu toate ca cel mai potrivit gest pe care poate sa-l faca e sa-i traga un sut in fund care sa-l trimita inapoi de unde a fost adus cu sacrificii: la Londra sau la Oravita-Moravita…