'Or, dupa ani lungi de decadenta, in care postul national, grevat de o ereditate incerta, a pierdut puncte importante de audienta in fata unei concurente care si-a constituit structurile cu oamenii si pe baza experientei sale, Televiziunea Romana da semne certe de revigorare. Intamplator sau nu, revirimentul coincide cu venirea la carma sa a unui adevarat manager, dupa suita de amatori care s-au perindat prin birourile de la etajul XI. Valentin Nicolau nu a fost om de televiziune. Este insa un om care stie sa faca cultura profitabila. Rentabila. Un om care cunoaste resorturile economice ale actului artistic si de cultura. Schimbarile pe care le-a facut, orientarea pe care a dat-o programelor, echipa pe care si-a alcatuit-o fac ca, in lupta pentru suprematia audientei dintre doua posturi rivale, actionand 'in oglinda', sa se prefigureze un posibil castigator neasteptat - Televiziunea Nationala. Baza materiala si umana a TVR exploatata corespunzator poate produce mai mult decat a produs pana acum, echilibrand sensibil piata si propunand un model cultural propriu, viabil, intr-un mediu excesiv comercializat. Este cel putin unul dintre motivele pentru care nu cred ca e necesar ca Valentin Nicolau sa faca ceea ce-i cer politicienii, mai ales ca nu ei sunt cei care platesc grosul fondurilor prin care-si asigura institutia existenta.' ('Demisia lui Nicolau' - nr. 1101/15 noiembrie 2003) 'Stralucitul fotbalist nu a avut si nu are calitatile care i se cer unui mare antrenor. Aruncat de ambitiile celor din jur in 'groapa' Nationalei, Hagi a esuat. A esuat si profesional si psihic, reusind in timp record sa-si ridice in cap presa, prin comportamentul sau neadecvat fata de aceasta. Neacordandu-si ragazul necesar sa invete, pe langa oamenii care stapanesc intr-adevar meseria, Hagi s-a aruncat si in aventua conducerii unei echipe stranie. Mai mult decat acasa, printre straini, insuccesele nu se iarta si tocmai in tara in care a cunoscut cele mai mari triumfuri ale sale, Hagi s-a vazut in situatia de a deveni nepopular. Intoarcerea sa acasa este semnul unei suparari, neclarificate cu el insusi. Din aceasta psihologie, exista riscul ca Gica sa-si asume o conditie de nedreptatit, ceea ce ar fi cel mai grav lucru care i se poate intampla. Hagi are nevoie de o perioada in care sa se inteleaga cu sine insusi, fara tentatia autodriblarii. Daca doreste ca mitul sa-i supravietuiasca.' ('Mitul lui Hagi la rascruce' - nr. 1107/22 noiembrie 2003) 'Si pentru a intelege mai bine drama morala a acestui om va propun sa revedeti cariera plina de urcusuri sau coborasuri a generalului. Aceasta a inceput prin anii '91-'92, cand s-a infiintat Garda Financiara si cand, neavand altceva la dispozitie, guvernul si-a indreptat privirea spre acest colonel de intendenta, recunoscut pentru modul original in care facea decontarile la popota armatei. Inscaunat comisar sef si promovat la gradul de general, Florica a dat jos militaria din pod si s-a napustit pe capul bietilor comercianti de tigari. Pe unii, mai antipatici, ii supunea la cazne cumplite, le confisca conteinerele, cu altii mai simpatici (cum a fost celebrul libanez Ellie Nassar) stabilea relatii tovarasesti. Daca intervenea cineva la el, punea interventia la dosar, pentru vreo ocazie. Cand a explodat scandalul 'Drumul Kentului', cu milioanele de tigari din depozitele armatei, Florica s-a facut ca nu stie nimic. Cand i s-a servit pe tava prietenia de suflet cu capul afacerii - acelasi Nassar - s-a suparat pe sat si a inceput sa demaste coruptia. A fost nevoie sa se creeze o comisie parlamentara (Comisia Vonica), sa se cerceteze cu atentie turnatoriile lui Florica ca sa se ajunga la concluzia ca sunt bluff-uri (in ciuda sprijinului dezinteresat acordat generalului de o parte a presei si a Opozitiei), cazul fiind definitiv ingropat de o istorica audiere in Parlament a generalului agramat, dotat cu trei masini luate din pensia parintilor de la tara. Intrat intr-un con de umbra, a mai iesit abia la schimbarea guvernului, cand a fost cooptat in Corpul de Control al primului-ministru, pozitie din care isi ajuta noii tovarasi de afaceri - evident, traficanti de tigari arabi. A fost arestat prima data cand cu scandalul tigarilor ASSOS cu etichete falsificate, i s-a dat drumul temporar pana cand a intrat intr-o noua belea, tot cu arabi si tot cu tigari - lotul 'Tigareta - Portul Vechi!' Si, uite-asa, se scrie ultima fila a martiriului unui general care a vrut sa alunge coruptia si hotia din tara prin metode nespecifice, sfarsind ca victima a sa. Fie-i puscaria usoara!' ('Remember Florica' - nr. 840/17 ianuarie 2003)