Ieri a avut loc “decesul” oficial al Partidului Iniþiativa Naþionalã (PIN). Formaþiunea – aflatã în comã asistatã dupã plecarea (oficialã) de la cârma ei a lui Cozmin Guºã – a fost “absorbitã” de cãtre partidul domnului general Oprea, sub forma unei fuziuni, în care PIN-ul se mai regãseºte doar prin funcþia de vicepreºedinte acordatã cu generozitate ultimului preºedinte al sãu – Lavinia ªandru.
PIN îºi încheie existenþa meteoricã dupã o perioadã care coincide cu mandatul de pânã la ora actualã, al lui Traian Bãsescu. A luat fiinþã dintr-o frustrare a câtorva membri ai PD-ului care, dupã câºtigarea alegerilor din 2004, s-au vãzut marginalizaþi din diferite motive de cãtre cel care fusese idolul lor. Cozmin Guºã – pentru cã n-a primit direcþia SRI-ului, aºa cum spera, în calitate de “eminenþã cenuºie” a candidatului la preºedinþie, iar Lavinia ªandru ºi Aurelian Pavelescu, pentru “gura lor mare” ºi crâcnelile în urma cãrora fuseserã trimiºi de noul preºedinte “pe centurã”. Acest trio a fost cel care ºi-a împãrþit ºi funcþiile de conducere, formând în Parlament – unde intraserã toþi trei pe mâna Alianþei, o grupare independentã.
Ceva de felul UNPR-ului. Având în Cozmin Guºã, în special, un abil manipulator al mijloacelor media, noul partid a cãpãtat o notorietate care, însã, nu a reuºit sã se converteascã ºi într-o bazã electoralã cât de cât solidã. Acest lucru s-a vãzut cu limpezime la alegerile locale din 2008, unde Guºã a candidat pentru funcþia de primar general al Capitalei, obþinând mai puþin de 5% din voturi. Dezamãgirea încercatã cu acest prilej l-a fãcut sã ia decizia de a renunþa la politicã, lãsând partidul – care între timp se debarasase de Pavelescu – pe mâinile Laviniei ªandru. Aceasta a încercat o apropiere de PSD-ul lu’ Geoanã primind însã un refuz ferm din partea “seniorilor” din partid. ÃŽntre feluritele încercãri de revenire în prim plan ale lui Guºã – ba ca consilier al lui Geoanã, ba al altor persoane cu bani ºi veleitãþi – ºi momentul actual, lumea cam uitase cã partidul mai exista. L-a scos din anonimat efortul constant al uneperiºtilor de a-ºi agãþa pe piept diverse medalii corespunzând grupãrilor politice nesemnificative pe care dorea sã le “absoarbã” pentru a-ºi construi o legitimitate.
PIN-ul sfârºeºte aºa cum a început: sub semnul lui Bãsescu – rejectat în 2005 ºi adjudecat – prin Oprea – în 2011, ºi “înghiþit” de un partid cam de acelaºi fel (mã refer la procesul sãu de constituire – prin desprinderea de formaþiunea-mamã, PSD). Cu ce consecinþe electorale – vom vedea abia la comasate. |