Întreprinzătorul primar al sectorului 5 reprezintă, prin existența și activitatea sa, unul dintre handicapurile majore pe care Partidul Social Democrat le va avea de înfruntat în scrutinurile care se apropie. Vanghelie este un caz, suficient de reprezentativ, din păcate, pentru o categorie de persoane devenite politicieni dintr-un interes pragmatic și nu din convingere. Cum spuneam, într-un comentariu anterior, Vanghelie era suficient de "ajuns", pe planul averii proprii, în momentul în care a devenit primar. Și, într-un fel, această avere i-a fost necesară pentru a dobândi ceea ce-și dorea poate la fel de mult pe cât banii: puterea. În 2000, PDSR a fost chiar mulțumit că întâmplarea i-a scos în cale un personaj dinamic, ce poate rezolva el însuși problema electorală într-un sector extrem de delicat sub raportul ponderii social-democrate. Numai că, o dată cu trecerea timpului, responsabilii partidului au putut să se convingă ce povară au ales să ducă în spate, și cu ce riscuri. Prin artificiile sale la limită sau dincolo de lege, prin acțiunile populiste însoțite de beneficii proprii, Vanghelie a cam trădat "nobilele idealuri" ale social democrației, manifestându-se mai degrabă ca un "Don" mafiot, care-și atinge scopurile călcând cu nonșalanță în picioare principiile. Vanghelie este baronul atipic, cel de București, unde riscurile punerii poalelor în cap este mai mare decât în provincie, și acțiunea declanșată de PSD, de luare la bani mărunți a liderilor săi cu bube în cap, a cunoscut un eșec din start. Dacă Mischie și Bebe Ivanovici s-au dovedit mai abili, admițând soluția autosuspendării (care, în fapt, nici nu le crează probleme deosebite - a mai făcut-o și Oprișan), Vanghelie a refuzat cu obstinație să facă pasul înapoi. Cu orice risc - chiar cu acela al "frângerii" unei promițătoare cariere politice. Este greu de admis că asupra organizaț iei Capitalei, lehamisită de multă vreme de isprăvile acestui copil teribil al Ferentarilor, se vor mai putea face presiuni pentru menținerea lui Vanghelie printre viitorii candidați la un nou mandat de primar. Oricum, dintre cei șase, avea cele mai mici șanse. Nu-i mai rămâne actualului primar - dacă va reuși să scape din ghearele PNA-ului nejumulit - decât să-și pună în ordine penajul și să încerce să se descurce pe cont propriu. În calitate de ceea ce și este de fapt: independent. |