Pe când era ministru al Transporturilor și omul dur al PD-ului în alianța de atunci cu Convenția Democratică, Traian Băsescu a fost nu surprins, ci de-a dreptul revoltat de arestarea unui demnitar, membru al partidului său, fără ca cineva din conducere să fi fost informat. ‚Lucrurile ne-au scăpat de sub control’ – a afirmat el atunci exprimându-și temerea că dacă lucrurile vor continua în acest mod ‚mâine ne iau și un ministru’. Astăzi, când a dezaprobat ferm tentativa premierului de a se informa în legătură cu ‚cazul Patriciu’, Traian Băsescu își găsește scuze în faptul că nu a intervenit direct în favoarea celui arestat. Ceea ce n-a făcut nici Tăriceanu. Dar nu despre asta este vorba. Sunt gata să accept ideea că oamenii se schimbă și că ideile lor evoluează, că sunt apți să câștige în profunzimea asumării principiilor democratice. Probabil că la momentul ‚97, când s-a petrecut episodul evocat de Mugur Ciuvică, preponderentă în ideologia lui Traian Băsescu era mentalitatea totalitară a căpitanului de vas, care trebuie să știe tot ce mișcă la bord. Producerea unui eveniment de gravitatea celui evocat era un lucru greu de acceptat, dacă nu chiar inacceptabil. Opt ani mai târziu, Traian Băsescu pare să fie alt om. Nu concepe ca cineva din echipaj, indiferent de grad și de funcție, să-și aroge prerogative pe care doar el le poate avea. Ca președinte și luptător anticorupție, Traian Băsescu are dreptul să-l sune la orice oră pe Ilie Botoș și să-l întrebe ce a făcut sau ce va face cu Patriciu, sau cu vreun altul dintre cei luați la ochi de Parchet. Pentru că acum fostul căpitan de vapor e căpitan de țară. Tăriceanu este cel mult șef de echipaj, iar Patriciu - unul de la cazane care n-a numărat prea bine lopețile aruncate în focar, folosind ‚surplusul’ pentru a avea acces la damele din port. Ceea ce i se părea monstruos în 1997 – scăparea lucrurilor de sub control – i se pare azi de netolerat. Nimeni nu e mai presus de lege, ține să ne asigure președintele, fiind, probabil, de acord inclusiv cu ‚luarea’ vreunui ministru. Dar cu o condiție: acesta să nu fie democrat... |