Că ceva nu e în regulă cu școala românească simțim cu toții de câțiva ani buni. Dar parcă niciodată ca în această toamnă problemele de fond ale școlii n-au ieșit la iveală cu atâta violență. Și când spun asta mă refer și la violența frigului deja instalat în sălile de clasă care scoate elevii în stradă, și la violența inconștienței cu care afaceriști veroși pun în vânzare, în interiorul școlilor, produse alimentare alterate sau infectate, dar mai ales la extrema insecuritate pe care o prezintă școala însăși în fața violențelor caracteristice străzii. Zilele trecute, doi derbedei băuți trec fără probleme de gardienii care păzeau intrarea în liceu, intră într-o clasă de unde iau cu forța o elevă pe care o sechestrează într-o toaletă și o violează! Ceva mai crunt și mai aberant nici nu poate fi imaginat! Derbedeii nu puteai fi confundați cu elevii, erau mult mai vârstnici! În timpul violului, ora de desen din clasă continuă, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat! Nu se sesizează nimeni - nici profesori, nici elevi și nici măcar gardienii plătiți pentru a asigura o minimă securitate elevilor! În alt liceu, cu internat, nopțile se transformă în veritabile orgii, dormitoarele devin mixte și bolile sexuale se propagă cu repeziciune. Și tot așa, nimeni nu vede, nu aude și nu zice nimic. Ce a devenit școala românească? Cum să-și trimită părinții copiii la școală, în condițiile în care nimeni nu le garantează că nu vor fi bătuți, răniți, violați sau tâlhăriți? Cum s-a putut ajunge la un asemenea grad de escaladare, în care lucrurile par a fi complet scăpate de sub control? Răspunsurile nu sunt greu de formulat: indiferență, formalism, dezinteres - sunt trăsăturile dominante ale dascălului - manager de tip nou - pe care nu-l mai interesează că elevii degeră în clase sau sunt molestați de derbedei. Ei ridică pur și simplu din umeri și arată cu degetul în sus - spre minister sau spre primărie. Ei nu mai sunt nici pe departe ce-au fost odată - niște autentici apostoli. Au devenit simpli cetățeni! |