'Nimic nu se câștigă, nimic nu se pierde, totul se transformă' - zice principiul marelui Lavoisier care sintetiza în această frază nu procesele chimice sau fizice, ci și pe cele sociale și politice. O admirabilă ilustrare cunoaște principiul cu pricina în mișcările ce au avut loc în ultima lună la nivelul Executivului și al partidului de guvernământ. La vârf, mai tot ce s-a pierdut la Guvern, s-a câștigat la partid! Au pierdut domnii Cozmâncă, Agathon și Cazan fotoliile și portofoliile de miniștri - au câștigat aproape automat funcțiile de președinte executiv, secretar general și secretar executiv la partid! Slăbirea - cel puțin aparentă - a Executivului, a întărit partidul. Mai puțini miniștri s-au convertit, automat, în mai mulți vicepreședinți și secretari la PSD. Într-un anume fel, se urmează linia lui Ceaușescu - care reușise să dubleze toate funcțiile administrative cu poziții politice. Un ministru deține astfel, aproape obligatoriu, o funcție în ierarhia de partid. Mai erau câțiva fără, dar problema s-a rezolvat. Cum e cazul lui Geoană, căruia Năstase îi promisese nu demult că nu-l va mai lăsa să fie un simplu membru de partid. Pe cât de eficientă, formula este și extrem de puțin costisitoare. Numărul de vicepreședinți sau de secretari variază în funcție de necesități: dacă va fi nevoie de o sută, vor fi o sută. Totul e să se găsească mese de prezidiu suficient de încăpătoare. Cu cât sunt mai mulți, cu atât puterea se împarte, suma totală rămânând aceeași. Un singur post nu se multiplică: cel de președinte - președinte. Președintelui executiv i se poate pune-n coastă, oricând, încă unul sau doi. Președintelui - președinte, nu! Nimic nou sub soarele organizatoric. Funcția crează organele, și organul funcțiile. Restructurarea Guvernului a permis, în mod firesc, destructurarea Partidului. A plecat Gușă, au venit Sassu și Radu. Viața merge înainte. |