Imagini în oglindă: 11 Septembrie 2001- popuația islamică din Orient, manifestându-și bucuria față de reușita atacurilor teroriste din America. Secvențe izolate de același fel, înregistrarte în New York. Satisfacția succesului unui David arab în fața Goliatului american.
2 Mai 2011, după aproape 10 ani: aceleași manifestări de satisfacție pe străzile orașului cel mai lovit de terorism, din partea rudelor și prietenilor celor peste 3000 de oameni uciși în atacuri.
10 ani de frustări și de umilință a trebuit să treacă pentru ca America să poată dovedi că este cel mai puternic stat al lumii și că cei care o înfruntă nu pot scăpa, indiferent unde s-ar ascunde.
Și într-un caz și în altul moartea nu poate, nu trebuie să fie o bucurie. Este imoral și indecent să sărbătorești așa ceva. Există însă o logică a dreptății în general, care poate transforma îndeplinirea unei sentințe drepte și meritate într-un motiv de satisfacție. S-ar putea crede - iar mulți chiar speră - că odată cu ieșirea din scena istoriei a acestui personaj malefic lucrurile se vor îndreptata spre un făgaș de normalitate. Că pericolul terorismului scade proporțional cu rolul pe care l-a jucat promotorul său. S-ar putea ca lucrurile să nu stea deloc așa. Există temeri justificate că rețeaua teroristă nu va primi cu resemnare această lovitură. Însăși decizia executării lui Osama, în locul capturării și judecării, vrea să spună că riscurile deținerii acestuia în viață ar fi fost extrem de mari, putând genera un val de încercări de șantaje, și că intrarea sa în mașinăria justiției ar fi putut conduce la rezultate neașteptate și nedorite. Chiar și aruncarea trupului său în mare reprezintă expresia dorinței ștergerii oricărei urme materiale a trecerii sale sângeroase prin această lume.
Lunga vânătoare a celui mai important trofeu terorist a luat sfârșit. În mod firesc ar trebui să se schimbe ceva în felul în care comunitatea internațională tratează fenomenul care a generat cele mai ample mișcări de forțe militare de după căderea comunismului. Odată cu Bin Laden dispare simbolul principal al forțelor identificate de comunitatea democratică mondială ca inamic fundamental și fundamentalist al civilizației occidentale.
După "Războiul Rece", ar putea lua sfârșit și "Războil Fierbinte" al terorii și contra-terorii.
Ce razboi va mai urma?