Hotărât lucru, lumea s-a schimbat şi se schimbă sub ochii noştri într-un ritm care riscă să ne ia pe nepregătite.  Dacă pe vremea războiului rece se ştia un lucru clar - cine nu e cu noi, e cu ceilalţi! - acum lucrurile se complică peste poate.  Ce poate să înţeleagă omul de pe stradă din faptul că Ungaria, proaspătă membră a NATO, face proteste că i-ar fi violat spaţiul aerian avioanele militare americane care veneau spre România?  Că ungurii au înnebunit şi că n-au altă treabă decât să se pună rău cu cea mai puternică naţiune de pe glob!  Iar când mai aude că americanii şi-au cerut scuze, dă în buimăceală.  Ce să mai zică de turci: ţara care datorează aproape totul Americii, şi care are nevoie ca de aer de cele vreo 6 miliarde promise în schimbul participării la războiul contra Irakului, îşi permite să-i dea cu flit lui Bush şi să nu aprobe, în Parlament, staţionarea trupelor americane pe teritoriul său!  Dumnezeu - sau Allah - să mai înţeleagă ceva. Noi, românii, oameni cu frica lui Dumnezeu, am început să vedem lucrurile altfel.  Vor americanii să-i atace pe irakienii de la noi?  N-au decât!  Le facem cadou şi aeroportul Kogălniceanu şi Mamaia, şi ce mai vor ei numai să vină.  Să vină cu tot cu tehnică şi cu oameni - populaţia română îi aşteaptă de 50 de ani şi speră de la ei să îi rezolve toate problemele.  Şi, ca să nu zică cineva că iar avem consens, ca pe vremea Odiosului, protestează şi la noi nişte liceeni la Baia Mare şi nişte pensionari la Craiova.  Trăim doar în dominaţie... Lăsând gluma la o parte, să observăm că imparţialitatea noastră istorică iese bine în complicata situaţie actuală.  Suntem solidari cu americanii, dar ne exprimăm speranţa că nu va fi război, chiar dacă acesta ar putea să ne aducă unele beneficii, generate de defecţiunea turcească.  Şi să mai observăm - lucru deloc de neglijat - că şi americanii ştiu să recunoască mâna de ajutor primită.  Dacă ar fi să menţionăm doar 'certificatul' de economie de piaţă funcţională, ar trebui să observăm că aceasta face mai mult decât orice încurajări europene de perspectivă îndepărtată.  Strânsă cu uşa, e drept, America se dovedeşte a fi, uneori, mai aproape decât Europa...