Vorbea fostul președinte Constantinescu despre nevoia înlocuirii "alternanței" cu "alternativa", în perspectiva viitoarelor alegeri. Alternativa a vrut să fie și ceea ce s-a întâmplat în '96, iar faptul că n-a reușit să fie decât o alternanță, nu este vina electoratului. După cum nu va fi nici dacă la alegerile viitoare vor lipsi și alternanța și alternativa.Vina este a ofertantului - clasa politică. Electoratul este forțat să opteze pentru ceea ce i se prezintă. Or, "piața" alegerilor nu dă semne că va fi nici mai atractivă, nici mai diversificată decât a fost până acum. Ba din contră. PSD s-a transformat deja într-un angrosist a cărui tarabă le domină pe cele ale celorlalți mici producători, și care este în măsură să impună propriul său mercurial. În aceste condiții, în nici un caz nu se va putea vorbi despre alternanță la alegerile din iarnă, cel puțin. Singura neclaritate ține, îndrăznesc să cred , de faptul dacă PSD va avea sau nu nevoie de parteneri la guvernare, și dacă da, cine vor fi aceștia.Opoziția dublă rămâne "încremenită în proiect", vorba profesorului Manolescu, și nici măcar virajele ideologice ale lui Vadim nu vor putea crea o punte de legătură între liberal-democrați și naționaliștii deveniți prin forța lucrurilor mai moderați. Datorită acestei situații, scrutinul va ieși, pentru prima dată în ultimii ani, din schema simplificatoare a "votului negativ", care sancționează, nu mandatează. Și asta nu pentru că s-ar fi schimbat ceva în percepția generală, ci pentru că de data aceasta nu mai există o formațiune în favoarea căreia să se manifeste acest vot. Unica formațiune căreia electoratul i s-ar putea adresa, în absența unui bagaj negativ la guvernare, este PRM. Partidul lui Vadim Tudor nu are însă pedigree-ul absolut necesar, care implică, din start, acceptarea de către comunitatea internațională. Excesele istorice ale liderului său au lăsat urme adânci și pocăirea sa de ultimă oră este privită cu suspiciune. Avem "modelul Meciar", pe care l-a înfrânt, la recentele alegeri din Slovacia, teama conaționalilor săi că se vor expune riscului de a nu-și mai putea îndeplini obiectivele de integrare.Acesta este - deocamdată, cel puțin - fondul pe care și alternanța și alternativa vor face, probabil, loc unui soi de establishment dâmbovițean. |