Nimic nou sub soarele Dâmboviței: promisiunile guvernanților de pe când aspiră la această calitate, în campaniile electorale, sunt sortite să rămână ceea ce sunt: vorbe. Calul de bătaie electorală al PDSR a fost, în 2000, incapacitatea CDR-ului de a oferi investitorilor facilitățile pe care tocmai le promulgase și pe care, tot așa, în fața presiunilor FMI, după buget, a fost nevoit să le anuleze. Ce de mai proteste, ce de mai bășcălii dinspre opoziție! Las'că venim noi la putere și o să vedeți atunci! Și vedem. Acum. Am văzut mai întâi cum a fost cu TVA-ul. PDSR a promis că va acorda reduceri la alimente și energie, imediat ce va pune mâna pe putere. Euforia n-a durat prea mult. Cu jumătate de voce, mai întâi ministrul Tănăsescu, iar apoi chiar premierul, ne-au informat cu regret că anul acesta nu se mai poate face nimic, mergem așa înainte și, poate la anul… Povestea cu IMM-urile e nițel mai complicată. Politica față de întreprinderile mici și mijlocii a fost prioritatea cu care Partidul Umanist Român a venit în campania generală a Polului. Dan Voiculescu și oamenii săi au reușit chiar să impună crearea unui minister de resort, pe care l-au dotat și cu o tânără ministresă și cu un program ambițios. S-au avansat tot felul de măsuri de sprijinire și de promovare a acestui important sector, pe care precedenta guvernare îl adusese la sapă de lemn și când era lumea mai bucuroasă, vine lovitura de teatru: dintre toate facilitățile promise mai rămâne doar una, și nu cea mai importantă - reducerea cu 50 la sută a profitului reinvestit! Adică partea cea mai ipotetică a oricărei afaceri, cu atât mai mult a unuia din momentul economic actual. Așa că, vorba unui celebru slogan comercial: rămâne cum am stabilit! Adică una promitem și alta facem. Avem motive obiective, ca întotdeauna, dar cred că nu asta e problema. Problema este una de decență! |