Cu tot prohodul care se cântă non-stop Alianței, am convingerea că aceasta nu este nici moartă, nici îngropată. Ba, din contră, are șanse să atingă limita de vârstă constituțională, a unui mandat complet.
De ce? Pur și simplu pentru faptul că Partidul Democrat, cel mai pragmatic și mai activ dintre toate cele care au avut acces în parlament, nu va fi dispus să piardă atu-urile pe care i le conferă guvernarea. Cu atât mai mult cu cât pentru el guvernarea nu reprezintă un prilej de eroziune ci, din contră, unul de creștere. Ieșind de la guvernare doar ca să fie solidar cu hachițele lui Băsescu, PD-ul ar pierde toate avantajele legate de administrarea și beneficiile unor sectoare importante, hotărâtoare pentru viitorul ciclu electoral, cum sunt Administrația și Internele. Dar nu numai atât. Precedentul creat de Partidul Conservator a arătat cât se poate de limpede, la scară, bineînțeles, care sunt urmările unui astfel de gest și cu ce pierderi – în special de ‚resurse umane’ - se poate solda. Un alt exemplu îl oferă PLD-ul, în special cu scoaterea lui Fluture din dispozitivul Agriculturii și cu renunțarea la întreaga rețea de influență. O decizie ‚democratică’, la vot, pe care ar dori să o ia Partidul Democrat, s-ar solda cu o mare surpriză pentru cei care mai cred că principiile primează. Dar lucrurile nu vor ajunge până aici. În partidul atât de disciplinat până acum al președintelui Băsescu, încep să se simtă deja semnele unei nemulțumiri surde: aceea de a fi nevoit să acționeze contrar intereselor sale. Principalul interes al PD este să rămână la guvernare și să-și consolideze poziția pentru scrutinul din 2008. Europarlamentarele sunt doar un test, din care nu se pot evalua câștiguri pe termen scurt. De aceea cred că, în cele din urmă, democrații vor renunța la intransigență și, în numele unități și al respectării principiilor sacre ale Alianței, vor semna ceea ce este de semnat, vor accepta unele schimbări minore în structura guvernamentală și vor merge mai departe.
Oamenii se mai împiedică din când în când de adevăr – spunea Churchill – dar au tăria de a se ridica și de a merge mai departe…
|