Mi-amintesc că atunci când am citit – cu câțiva zeci de ani în urmă – „Chicago sub teroare”, un soi de istorie a perioadei în care Mafia lui Al Capone reușise să îngenuncheze statul de drept, am rămas șocat de faptul că așa ceva s-a putut întâmpla în țara cu cea mai solidă democrație.
Apoi am înțeles că mafia și criminalitatea se folosesc de anumite conjucturi pentru a se manifesta acolo unde libertățile individului merg până la limita vecinătății cu anarhia. Într-un sisitem totalitar, represiv, formulele criminalistice extreme se manifestă cu mai multă dificultate, statul și organele sale nemaiîmpiedicându-se, în acțiunea lor, de amănunte de ordin legal.
Este evident pentru oricine că în România, odată cu democrația, a apărut și s-a perfecționat crima organizată. Infractorii noștri, școliți unii dintre ei prin străinătate sau perfecționați la locul de detenție, au aplicat în acțiunea lor principiile economiei de piață: s-au specializat, s-au dezvoltat și și-au împărțit piața. Teritoriul preferat de acțiune rămâne acela al marilor orașe și al zonelor de frontieră. Între urbele patriei, câteva și-au consolidat tradiția istorică: Brăila rămâne unul dintre orașele etalon, ca și Constanța. O spectaculoasă ascensiune a cunoscut însă Craiova. Orașul de pe Jiu este pe cale să devină un alt Chicago, unul românesc. Aici s-au dezvoltat și au pus mâna pe oraș rețelele infracționale cu specific etnic. Războaiele periodice dintre bandele țigănești sunt deja faimoase. Cum a devenit faimoasă și „rezistența” românească, organizată de interlopul Caiac împotriva acestora.
Această efervescență n-ar fi fost însă posibilă fără contaminarea și angrenarea în acțiunile bandelor a autoritățiilor și a unora dintre reprezentanții acestora.
De prea multe ori poliția din oraș colaborează cu bandiții ori e timorată de aceștia. A făcut vâlvă relația intimă a unei judecătoare din Craiova cu membri marcanți ai bandelor. Nu există expresie mai sugestivă a acestui model de pactizare decât înmormântarea recentă a interlopului împușcat de un locotenent al său, care a fost organizată și escortată de poliție, și la care au luat parte, pe față, toate figurile celebre ale lumii mafioților, alături de reprezentanți ai autorităților (a participat și președintele Federației de Box - vezi bine Caiac fusese unul dintre marii sponsori ai boxului local).
Cam la o asemenea fază ajunsese prin anii '30, Chicago: o lume amestecată, unde mafioții dirijau politicienii și administratorii urbei! Dacă nu murea, Caiac ajungea precis parlamentar, pe acest fond de evoluție a situației...