Ce aduce nou această rundă electorală – a zecea – de după Revoluţie? Privită prin „sticla” campaniei electorale, mai nimic: aceleaşi figuri, aceleşi presiuni, aceleaşi acuze. Piesa e aceeaşi, rolurile s-au mai redistribuit.

Singura noutate este cea născută în chinurile pe seama formulei electorale: alegerea uninominală a preşedinţilor de Consilii Judeţene. Alegerile pentru primării au fost şi până acum uninominale. Nici nu se putea altfel. Consilierii vor fi aleşi pe liste de partid: deocamdată ar fi extrem de complicat să se recurgă la o altă formulă. Consiliile judeţene trec printr-o fază de distilare. Până acum, rezultatul votului pe liste pentru Consiliile Judeţene dădea un număr de mandate pentru fiecare partid participant. Dacă unul avea majoritatea, îi revenea automat funcţia de preşedinte şi rămânea doar ca partidul respectiv să numească pe unul dintre consilierii săi. Dacă nimeni nu avea majoritatea, începea un complicat proces de negocieri – voturi contra funcţii. S-a ajuns chiar la situaţia paradoxală în care funcţia de preşedinte a revenit unui partid mic, doar pentru că fără voturile acestuia nu se realiza o majoritate. Indiferent de culoarea politică, în consiliile judeţene s-au înregistrat cele mai stranii alianţe, fără nici o legătură cu politica la vărf a formaţiunilor. Caşcavalul judeţean se împărţea potrivit intereselor, nu doctrinelor.