Ziarul personal Octavian Andronic
25 Iun 2019 - 22:52
Home Punctul pe Y ANDOgrafia zilei Foto EXPO

Ultimele postări pentru: 
> Punctul pe Y
> ANDOgrafia zilei
(dată curentă)

EXPOZIȚII 

ANDO - 100% Centenar

 



Arhiva foto 



Nou !!! 

Inedit 

Gura lumii 

Meandrele concretului 

Când ai mâncat prea mult, pentru prea mult timp și te-ai îngrășat, nu este suficient să spui că vei schimba dieta. Trebuie să slăbești pur și simplu - cântarul nu minte!

-- Quinton Quayle, ambasadorul Marii Britanii

Sectiune diverse... 
Adauga o opinie

Cautare ZP 

TURNEUL ASIATIC: Gardă militară, fanfară și lătrat de câini la Manila
.: Data 20-Feb-2002 :: Accesări: 663 :: Tipărețte pagina curentă :: Tipărește tot:.

Corespondență din capitala Republicii Filipine, de la Octavian Andronic (20 februarie 2002)

Coincidență sau nu, prima vizită a unui președinte român postdecembrist în Filipine are loc taman la aniversarea a 30 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două țări. În alocuțiunea sa de la festivitatea de semnare a Memorandumului privind înțelegerile convenite pentru colaborarea în domeniul agriculturii, desfășurată la palatul Madacanang, doamna Gloria Arroyo Macapagal, președintele Republicii Filipine, spunea că rațiunea principală care a condus la alegerea României, ca prima țară din lagărul socialist cu care țara sa stabilea relații diplomatice, a fost aceea a rădăcinilor culturale comune latine. Doamna Arroyo, o femeie micuță de statură, ocupă, și în prezent, camera din palat în care și-a petrecut tinerețea pe când președinte era tatăl său. Ea însăși a devenit șef al statului într-un mod oarecum neașteptat, după ce fostul președinte Estrada, un ex-actor, a fost demis pentru corupție, ea ocupând atunci poziția de vicepreședinte. Dl Ion Iliescu a răspuns acestui discurs cu amabilitățile de rigoare, aducând la final și o mică surpriză: faptul că doamna Arroyo a acceptat invitația de a vizita România anul viitor.

Filipinele sunt cea de-a patra etapă a turneului pe care. dl Iliescu îl întreprinde în Asia. După Emiratele Arabe Unite, unde am înregistrat o ușoară indiferență a gazdelor (determinată de unele confuzii de comunitare, limpezite abia spre final), după Japonia - primire sobră, politicoasă, dar poate cam rece - atmosfera s-a încălzit brusc în Vietnam, pentru a atinge cote de real interes în Filipine. Principalul cotidian care apare aici - „Manilla Bulletin" - a acordat spații, ample, de pe prima paginai evenimentului, dedicând domnului Iliescu și relațiilor cu România și un editorial. Festivitățile de primire au fost însoțite de tot fastul de rigoare, cu gardă militară, fanfară și cu... lătrat de câini! (în fața palatului, doamna Arroyo a admirat, într-un țarc, câteva zeci de câini pe care îi îngrijește cu atenție.) Orașul - care este o veritabilă surpriză pentru noi, prin întindere și prin amploarea construcțiilor moderne și a lucrărilor edilitare - este împodobit cu steagurile românești. În afara întâlnirilor și convorbirilor cu doamna Arroyo, dl, Iliescu a mai vizitat monumentul eroului național Jose Rizal, a participat la un dineu oferit în onoarea sa și urma să se întâlnească, astăzi, cu alte personalități politice locale, după un Ion Iliescu a fost primit de Gloria Arroyo Macapagal, președintele Republicii Filipine, program întocmit cu multă rigoare de protocolul filipinez (care pare să aibă o aversiune față de îmbrăcămintea jeans și teniși, pe care-i interzice cu desăvârșire!). Dintr-un anumit punct de vedere, alegerea Filipinelor că destinație pentru această vizită părea riscantă. Presa a vorbit mult despre amenințările fundamentaliștilor din Sud, ai lui Abu Sayaff (cumnatul lui Bin Laden!), care ia ostatici și lansează acțiuni teroriste. Guvernul pare, însă, să stăpânească situația, iar viața din capitală, cel puțin, decurge normal. Țara - un arhipelag constituit din 7 000 de insule, cu o populație de 77 milioane de locuitori - are o economie dinamică, bazată pe importante resurse minerale, fiind cel mai mare producător de cupru din Asia. Singura țară predominant creștină din Asia, Filipinele au o datorie externă de 52 milioane dolari, dar și un PIB de 85 de miliarde cu o inflație de doar 6,3 la sută pe an. În 1999 străinii au investit în Filipine 2 miliarde de dolari, preponderent din Franța, Anglia, SUA și Japonia. O instabilitate politică marcată, ce a urmat fugii lui Marcos, în 1986, a făcut ca venitul național să scadă de la 1 200 USD pe locuitor în 1997, la 900 în 2001. Economia însă se redresează, finanțele sunt bine ținute în mână și Filipinele se anunță, alături de Vietnam, ca unul dintre noii „tigri" ai economiei asiatice.

.: Înapoi la subiect Carnet de reporter