Meandrele concretului
|
'Ne dorim ca pe listele pentru alegeri să se răgăsească un număr cât mai mic de decedați'
-- Mioara Mantale, Prefect al Capitalei
|
|
Octavian Andronic: Ne daţi nişte veşti bune. Cum câştigă oamenii din bănci?
Câştigă bine ? îmi amintesc, la un moment dat - de aceea vă pun această
întrebare - cineva a făcut un reproş observând că dvs. câştigaţi mai mult decât
preşedintele ţării.
Răzvan Temeşan: O informaţie care îmi scapă şi mie, nu cred că este foarte
importantă. Ceea ce cred că trebuie spus este că sistemul financiar bancar îşi
poate îndeplini rolul de a fi în avangarda creşterii prosperităţii generale a
societăţii şi implicit a fiecăruia dintre cetăţenii acestei ţări, cu condiţia ca
să performeze din ce în ce mai bine şi din ce în ce mai onest. Există la mai
multe bănci din străinătate, nişte cutume care au fost exprimate de gânditori şi
de făuritori de sisteme financiar-bancare, care dincolo de dubiile prin care au
trecut, au dat rezultate foarte bune. Prin 1863 relativ la această problemă,
cineva spunea aşa: "Plăteşte-ţi salariaţii la un nivel în aşa fel încât ei să
poată trăi decent şi onorabil, fără să fie tentaţi de corupţie. Dacă ei, în
pofida faptului că îşi pot justifica veniturile, trăiesc ostentativ, dă-i afară".
Deci funcţionarii bancari trebuie plătiţi bine, să nu fie tentaţi de corupţie,
dar excesele trebuie pedepsite ca să nu inducă semnale false în societate pentru
că banca este şi inima şi creierul, şi dacă societatea începe să prindă
ranchiună pe propria inimă şi pe propriul creier, e grav.
Octavian Andronic: Revin la întrebare. Găsiţi normal ca un preşedinte de bancă
importantă să câştige mai mult decât preşedintele ţării sau prim-ministrul ?
Răzvan Temeşan: Mi-aş permite ca să mă uit în alte părţi. Pentru că la noi aici
e o situaţie ... şi dacă noi vrem să ajungem la prosperitate, trebuie să ajungem
şi la nişte relaţii care există şi care sunt verificate. Spre exemplu,
preşedintele unei bănci din SUA, o bancă medie unde accesul la o informaţie este
relativ mai uşor, salariul este aproximativ de câteva ori mai mare decât al
preşedintelui Clinton. Şi în Europa, de pildă, avocaţii câştigă mult mai bine
decât bancherii, într-o societate a relaţiilor şi a legilor legale, după aceea
câştigă foarte bine jurnaliştii, sportivii şi, desigur bancherii câştigă peste
medie.
Octavian Andronic: BANCOREX-ul este în ultima perioadă o prezenţă foarte
dinamică în zona economică. De curând a fost constituită o societate
constructoare de autostrăzi în care BANCOREX este investitor principal, de
asemenea BANCOREX a fost şi este investitor principal în acţiunea de privatizare
a Intercontinental-ului. Subiect care a făcut să curgă multă cerneală.
Principala acuzaţie fiind aceea că a fost stopat drumul unei importante
societăţi internaţionale, (mamut) de către un grup de investitori români. De
aici, discuţia se poate duce în multiple feluri, între priorităţile pe care le
putem acorda capitalului românesc, sau investitorilor străini. Care este, după
dvs. esenţa în această afacere a Intercontinentalului? Si de ce BANCOREX se află
acolo ?
Răzvan Temeşan: BANCOREX se află acolo pentru că privatizarea este o afacere în
care băncile trebuie să se implice, să sprijine această acţiune, în sensul bun
al cuvântului, în sensul transformării marilor societăţi existente în România si
care la ora actuală sunt de stat, în societăţi cu capital public, cu acţionariat
public şi cu o activitate cât mai transparentă, astfel încât contribuţia lor
atât la bunăstarea acţionarilor şi prin beneficiul pe care-l creează, cât şi
prin impozitele pe care le plătesc statului să fie optime. În ce priveşte
privatizarea, Intercontinentalul nu a constituit o acţiune în care opoziţia
Băncii de Comerţ Exterior să poată fi într-un fel pusă sub semnul întrebării.
Deci, noi ne-am constituit într-o asociaţie cu mai multe firme din România şi am
prezentat o ofertă conform procedurilor care există în România pentru asemenea
operaţiuni poate fi aici discutabil chiar în relaţiile cu investitorul străin.
Îmi închipui că investitorul străin a făcut o ofertă completă şi oferta lui nu a
fost luată în considerare. Aşa ceva nu este de acceptat. Nici ca idee, nici ca
manifestare practică, nici nu cred că poate fi pusă în practică o asemenea idee.
Şi atunci ce rămâne ? O politică coruptă sau de interese, din păcate. Eu zic
aici că dacă într-adevăr lanţul ... ar fi avut interes, ar fi făcut o ofertă cu
care să poată câştiga. Pentru că, evident, asociaţia pe care noi am constituit-o
a avut o serie întreagă de atu-uri dar nu nişte resurse la nivelul la care fără
îndoială le are lanţul hotelier dacă este să facem o simplă comparaţie deţine
active mai mari, mai mult decât zona baltică. Acestea sunt activele pe care îl
deţine lanţul hotelier internaţional. Si dacă ei ar fi dorit şi ar fi prezentat
o ofertă la nivel superior faţă de cea prezentată de asociaţia respectivă nici
nu încape îndoială că ar fi câştigat competiţia. Şi acelaşi lucru se pune ca
problemă pentru toate marile privatizări care pot fi făcute. Sigur că în funcţie
de interese politice, aş spune s-au făcut aprecierile care s-au făcut şi puţină
exagerare.
Octavian Andronic: Este închis, după părerea dvs., dosarul
Intercontinental?
Răzan Temeşan: Din punct de vedere al operaţiunii este deschis, ca şi
controversa politică, cazuistica nu va fi închisă niciodată.Ce pot eu să vă spun
este că oricine ar fi achiziţionat acest hotel ar fi trebuit să folosească
acelaşi gen de construcţie. Dacă n-a făcut-o, atât a considerat că merită. Poate
că noi am greşit, poate că am plătit prea mult.
Octavian Andronic: Unul dintre elementele care generează nemulţumiri şi
suspiciuni de abuz este relaţia cotidiană a omului cu ghişeul bancar. Aici se
petrec, ştiţi foarte bine şi dvs., multe minuni. S-au petrecut: întârzieri în
consemnarea unui transfer, în efectuarea de plăţi, întârzieri care, nu de puţine
ori merg la beneficiari. Cum credeţi că poate fi reglementată această sistuatie
pentru ca - pe de o parte - cetăţeanul să fie mulţumit si să capete încredere în
partenerul ei ? Iar pe de altă parte, banca să prospere pe baza fluxului de
clienţi. Cum se poate reglementa această relaţie, deocamdată ea este exclusiv în
detrimentul celui care vine în postură de solicitant?
Răzvan Temeşan: Este evident că trebuie spus lucrul acesta, fără accente
moralizatoare, ci pur şi simplu ca o constatare a situaţiei de fapt. La noi
numărul de funcţionari bancari, bine pregătiţi la numărul de clienţi serviţi
este dezastruos, foarte mic. La ghişeele băncilor sunt cozi pentru că nu există
suficienţi funcţionari măcar bine pregătiţi si nu există nici suficientă
aparatură electronică, pentru că la ora actuală nu se mai poate concepe banca
care exista, cu formulare care se completează cu pixul şi cu indigo ş.a.m.d. La
ora actuală este nevoie de computer care perfecţionează şi modul cum
informaţiile generate de relaţia bancă-client sunt lucrate şi sortate în
interiorul băncii. Sigur, există în afară de asta, relaţia interbancară. Şi aici
lucrurile pot avansa foarte rapid. Pentru că se pregăteşte un nmăr mare de
funcţionari de bancă peste noapte şi ghişee civilizate, cu bănci de aşteptare,
cu computere, este o treabă care depăşeşte termenul scurt. Aici, fiecare bancă
şi, în general băncile lucrează toate pe termen mediu şi lung pentru o cât mai
mare masă de funcţionari şi cu aparatură electronică a întregii zone de care se
ocupă. Pe de altă parte, în zona relaţiilor interbancare în care există încă
întârzieri în domeniul compensării reciproce a pieţelor, în domeniul
transferului şi circulaţiei hârtiei de valoare, sigur că este mult de făcut. Şi
aici lucrurile pot avansa mult mai rapid. Sunt bucuros să spun că începând din
luna august, anul acesta, Banca Naţională a introdus ca garanţii la creditele
acordate societăţilor bancare scontarea hârtiilor de valoare, care poate avea în
primul rând un rol de fluidizare a circulaţiei monetare. Deci nu cecuri, nu
transferuri bancare, nu credite de plată, ci hârtii care circulă mult mai rapid,
mult mai uşor verificabile, care angajează direct banca primitoare sau cea care
le ia banul şi care încep din luna august.
Octavian Andronic: Deci este o primă veste bună.
Răzvan Temeşan: Următorul pas sigur că este trecerea de la operaţiunile cu
circulaţia pe suport de hârtie la transferul electronic şi integrarea sistemului
de plăţi ale băncilor, astfel încât plăţile indiferent din ce colţ de ţară către
orice alt colţ din ţară să ajungă în maxim o zi sau două, nu cu săptămânile.
Octavian Andronic: Domnule preşedinte, timpul afectat discuţiei noastre s-a
terminat. A fost o discuţie interesantă, sper că şi telespectatorii sunt de
aceeaşi părere. Vă mulţumesc şi vă aşteptăm la o nouă întâlnire.
Răzvan Temeşan: Cu mare plăcere.
Pagina: 3/3
|
|