Ziarul personal Octavian Andronic
28 Mar 2024 - 12:30
Home Punctul pe Y ANDOgrafia zilei Foto EXPO

Ultimele postări pentru: 
> Punctul pe Y
> ANDOgrafia zilei
(dată curentă)

EXPOZIȚII 

ANDO - 100% Centenar

 



Nou !!! 

Inedit 

Gura lumii 

Meandrele concretului 

'Ne dorim ca pe listele pentru alegeri să se răgăsească un număr cât mai mic de decedați'

-- Mioara Mantale, Prefect al Capitalei

Sectiune diverse... 
Adauga o opinie

Cautare ZP 

„Nu sistemul bancar e corupt, ci unele persoane!”
.: Data 06-Noi-2007 :: Accesări: 2581 :: Tipărețte pagina curentă :: Tipărește tot:.

Octavian Andronic: Ne daţi nişte veşti bune. Cum câştigă oamenii din bănci? Câştigă bine ? îmi amintesc, la un moment dat - de aceea vă pun această întrebare - cineva a făcut un reproş observând că dvs. câştigaţi mai mult decât preşedintele ţării.

Răzvan Temeşan: O informaţie care îmi scapă şi mie, nu cred că este foarte importantă. Ceea ce cred că trebuie spus este că sistemul financiar bancar îşi poate îndeplini rolul de a fi în avangarda creşterii prosperităţii generale a societăţii şi implicit a fiecăruia dintre cetăţenii acestei ţări, cu condiţia ca să performeze din ce în ce mai bine şi din ce în ce mai onest. Există la mai multe bănci din străinătate, nişte cutume care au fost exprimate de gânditori şi de făuritori de sisteme financiar-bancare, care dincolo de dubiile prin care au trecut, au dat rezultate foarte bune. Prin 1863 relativ la această problemă, cineva spunea aşa: "Plăteşte-ţi salariaţii la un nivel în aşa fel încât ei să poată trăi decent şi onorabil, fără să fie tentaţi de corupţie. Dacă ei, în pofida faptului că îşi pot justifica veniturile, trăiesc ostentativ, dă-i afară". Deci funcţionarii bancari trebuie plătiţi bine, să nu fie tentaţi de corupţie, dar excesele trebuie pedepsite ca să nu inducă semnale false în societate pentru că banca este şi inima şi creierul, şi dacă societatea începe să prindă ranchiună pe propria inimă şi pe propriul creier, e grav.

Octavian Andronic: Revin la întrebare. Găsiţi normal ca un preşedinte de bancă importantă să câştige mai mult decât preşedintele ţării sau prim-ministrul ?

Răzvan Temeşan: Mi-aş permite ca să mă uit în alte părţi. Pentru că la noi aici e o situaţie ... şi dacă noi vrem să ajungem la prosperitate, trebuie să ajungem şi la nişte relaţii care există şi care sunt verificate. Spre exemplu, preşedintele unei bănci din SUA, o bancă medie unde accesul la o informaţie este relativ mai uşor, salariul este aproximativ de câteva ori mai mare decât al preşedintelui Clinton. Şi în Europa, de pildă, avocaţii câştigă mult mai bine decât bancherii, într-o societate a relaţiilor şi a legilor legale, după aceea câştigă foarte bine jurnaliştii, sportivii şi, desigur bancherii câştigă peste medie.

Octavian Andronic: BANCOREX-ul este în ultima perioadă o prezenţă foarte dinamică în zona economică. De curând a fost constituită o societate constructoare de autostrăzi în care BANCOREX este investitor principal, de asemenea BANCOREX a fost şi este investitor principal în acţiunea de privatizare a Intercontinental-ului. Subiect care a făcut să curgă multă cerneală. Principala acuzaţie fiind aceea că a fost stopat drumul unei importante societăţi internaţionale, (mamut) de către un grup de investitori români. De aici, discuţia se poate duce în multiple feluri, între priorităţile pe care le putem acorda capitalului românesc, sau investitorilor străini. Care este, după dvs. esenţa în această afacere a Intercontinentalului? Si de ce BANCOREX se află acolo ?

Răzvan Temeşan: BANCOREX se află acolo pentru că privatizarea este o afacere în care băncile trebuie să se implice, să sprijine această acţiune, în sensul bun al cuvântului, în sensul transformării marilor societăţi existente în România si care la ora actuală sunt de stat, în societăţi cu capital public, cu acţionariat public şi cu o activitate cât mai transparentă, astfel încât contribuţia lor atât la bunăstarea acţionarilor şi prin beneficiul pe care-l creează, cât şi prin impozitele pe care le plătesc statului să fie optime. În ce priveşte privatizarea, Intercontinentalul nu a constituit o acţiune în care opoziţia Băncii de Comerţ Exterior să poată fi într-un fel pusă sub semnul întrebării. Deci, noi ne-am constituit într-o asociaţie cu mai multe firme din România şi am prezentat o ofertă conform procedurilor care există în România pentru asemenea operaţiuni poate fi aici discutabil chiar în relaţiile cu investitorul străin. Îmi închipui că investitorul străin a făcut o ofertă completă şi oferta lui nu a fost luată în considerare. Aşa ceva nu este de acceptat. Nici ca idee, nici ca manifestare practică, nici nu cred că poate fi pusă în practică o asemenea idee. Şi atunci ce rămâne ? O politică coruptă sau de interese, din păcate. Eu zic aici că dacă într-adevăr lanţul ... ar fi avut interes, ar fi făcut o ofertă cu care să poată câştiga. Pentru că, evident, asociaţia pe care noi am constituit-o a avut o serie întreagă de atu-uri dar nu nişte resurse la nivelul la care fără îndoială le are lanţul hotelier dacă este să facem o simplă comparaţie deţine active mai mari, mai mult decât zona baltică. Acestea sunt activele pe care îl deţine lanţul hotelier internaţional. Si dacă ei ar fi dorit şi ar fi prezentat o ofertă la nivel superior faţă de cea prezentată de asociaţia respectivă nici nu încape îndoială că ar fi câştigat competiţia. Şi acelaşi lucru se pune ca problemă pentru toate marile privatizări care pot fi făcute. Sigur că în funcţie de interese politice, aş spune s-au făcut aprecierile care s-au făcut şi puţină exagerare.

Octavian Andronic: Este închis, după părerea dvs., dosarul
Intercontinental?

Răzan Temeşan: Din punct de vedere al operaţiunii este deschis, ca şi controversa politică, cazuistica nu va fi închisă niciodată.Ce pot eu să vă spun este că oricine ar fi achiziţionat acest hotel ar fi trebuit să folosească acelaşi gen de construcţie. Dacă n-a făcut-o, atât a considerat că merită. Poate că noi am greşit, poate că am plătit prea mult.

Octavian Andronic: Unul dintre elementele care generează nemulţumiri şi suspiciuni de abuz este relaţia cotidiană a omului cu ghişeul bancar. Aici se petrec, ştiţi foarte bine şi dvs., multe minuni. S-au petrecut: întârzieri în consemnarea unui transfer, în efectuarea de plăţi, întârzieri care, nu de puţine ori merg la beneficiari. Cum credeţi că poate fi reglementată această sistuatie pentru ca - pe de o parte - cetăţeanul să fie mulţumit si să capete încredere în partenerul ei ? Iar pe de altă parte, banca să prospere pe baza fluxului de clienţi. Cum se poate reglementa această relaţie, deocamdată ea este exclusiv în detrimentul celui care vine în postură de solicitant?

Răzvan Temeşan: Este evident că trebuie spus lucrul acesta, fără accente moralizatoare, ci pur şi simplu ca o constatare a situaţiei de fapt. La noi numărul de funcţionari bancari, bine pregătiţi la numărul de clienţi serviţi este dezastruos, foarte mic. La ghişeele băncilor sunt cozi pentru că nu există suficienţi funcţionari măcar bine pregătiţi si nu există nici suficientă aparatură electronică, pentru că la ora actuală nu se mai poate concepe banca care exista, cu formulare care se completează cu pixul şi cu indigo ş.a.m.d. La ora actuală este nevoie de computer care perfecţionează şi modul cum informaţiile generate de relaţia bancă-client sunt lucrate şi sortate în interiorul băncii. Sigur, există în afară de asta, relaţia interbancară. Şi aici lucrurile pot avansa foarte rapid. Pentru că se pregăteşte un nmăr mare de funcţionari de bancă peste noapte şi ghişee civilizate, cu bănci de aşteptare, cu computere, este o treabă care depăşeşte termenul scurt. Aici, fiecare bancă şi, în general băncile lucrează toate pe termen mediu şi lung pentru o cât mai mare masă de funcţionari şi cu aparatură electronică a întregii zone de care se ocupă. Pe de altă parte, în zona relaţiilor interbancare în care există încă întârzieri în domeniul compensării reciproce a pieţelor, în domeniul transferului şi circulaţiei hârtiei de valoare, sigur că este mult de făcut. Şi aici lucrurile pot avansa mult mai rapid. Sunt bucuros să spun că începând din luna august, anul acesta, Banca Naţională a introdus ca garanţii la creditele acordate societăţilor bancare scontarea hârtiilor de valoare, care poate avea în primul rând un rol de fluidizare a circulaţiei monetare. Deci nu cecuri, nu transferuri bancare, nu credite de plată, ci hârtii care circulă mult mai rapid, mult mai uşor verificabile, care angajează direct banca primitoare sau cea care le ia banul şi care încep din luna august.

Octavian Andronic: Deci este o primă veste bună.

Răzvan Temeşan: Următorul pas sigur că este trecerea de la operaţiunile cu circulaţia pe suport de hârtie la transferul electronic şi integrarea sistemului de plăţi ale băncilor, astfel încât plăţile indiferent din ce colţ de ţară către orice alt colţ din ţară să ajungă în maxim o zi sau două, nu cu săptămânile.

Octavian Andronic: Domnule preşedinte, timpul afectat discuţiei noastre s-a terminat. A fost o discuţie interesantă, sper că şi telespectatorii sunt de aceeaşi părere. Vă mulţumesc şi vă aşteptăm la o nouă întâlnire.

Răzvan Temeşan: Cu mare plăcere.



<< pagina anterioară Pagina: 3/3

.: Înapoi la subiect ANTENA 1 - "În luptă cu abuzurile și corupția"