Meandrele concretului
|
''Nae Cațavencu este la fel de sensibil ca și președintele Traian Băsescu și plânge la fiecare eveniment delicat''
-- Candidat la testarea pentru capacitate la Liceul ''Marin Preda''
|
|
„În luptă cu abuzurile şi corupţia”
Invitat: Ion Iliescu
30 ianuarie 1996
Octavian Andronic: Bună seara,stimaţi telespectatori ai Antenei 1 şi
cititori ai „Libertăţii”. Voi începe prin a mulţumi domnului preşedinte Iliescu
pentru prezenţa în această seară în emisiune, remarcând faptul că, din câte ştiu
eu, este prima prezenţă a domniei sale într-un studio de televiziune
privată.Sper să fie o chestiune de bun augur, televiziunile private sunt deja în
număr de vreo 6 şi o să aveţi cereri în continuare, nu puţine. În al doilea rând,
aş vrea să fac un reproş încă de la început domnului Florin Brătescu, directorul
general al postului, care s-a dovedit extrem de inflexibil în faţa cererii mele
de a prelungi cu câteva minute emisiunea. I-am spus că e o ocazie rară şi că ar
merita să fiţi în faţa telespectatorilor ceva mai mult.Dânsul însă mi-a replicat
că domnul Raţiu, acum 3 săptămâni, a avut exact acelaşi spaţiu de emisie şi că
dânsul militează pentru echitate şi egalitate în domeniul acesta. De obicei
prezentatorii de televiziune pierd foarte mult timp plângându-se de scurtimea
timpului pe care-l au la dispoziţie. Vă propun, deci, să începem discuţia. Cred
că telespectatorii ar fi interesaţi să ştie care este salariul dumneavoastră,
salariul de Preşedinte, şi dacă el corespunde responsabilităţilor şi
obligaţiilor de şef al Statului, şi, în acelaşi timp, pentru că sunteţi , şi e
normal să fiţi aşa, posesor de certificat de revoluţionar , în ce fel
beneficiaţi de prevederile legii? Ce butic aveţi, ce teren agricol, şi dacă
plătiţi impozitul?
Ion Iliescu: În primul ând o precizare: nu e prima oară când mă aflu într-un
post de televiziune privat, nici măcar la Antena 1.
O.A. În direct?
I.I. Chiar direct-direct n-am fost în studio, dar legat de un Revelion, cu un an
în urmă, dar asta este prima prezenţă într-adevăr, într-o asemenea dezbatere. În
legătură cu întrebarea dvs, nu s-a schimbat nimic în statutul meu, după
declaraţia publică pe care am făcut-o la instalarea în funcţia de preşedinte. Nu
am nici un fel de alte venituri în afară de salariul pe care legea mi-l
stabileşte…
O.A. Iertaţi-mă, aţi putea să-mi spuneţi care este acesta?
I.I. ….şi plătesc integral toate impozitele, deci salariul net pe care îl
primesc în ultima vreme, cu ultimele indexări, pe parcursul anului precedent,
atinge un milion de lei.
O.A. Domnule Preşedinte, mă dezamăgiţi.Cunosc cel puţin o duzină de persoane
care n-au nici responsabilităţile dvs…
I.I. Eu pot să vă spun că sunt mii. Poate zeci de mii, care depăşesc acest venit
lunar. Am refuzat orice fel de facilităţi şi utilizarea certificatului de
revoluţionar, plătesc integral toate impozitele la stat, îmi plătesc toate
cheltuielile personale, familiale, deci refuz orice fel de facilităţi din acest
punct de vedere.
O.A. Cred că aceste precizări au fost puţin superflue, vă bucuraţi de o
apreciere cvasi generală, poate chiar generală, din acest punct de vedere. Lumea
vă percepe ca pe un om cinstit, un om corect, care nu a folosit în nici un fel
înaltele responsabilităţi pe care le are pentru a se căpătui. Sunteţi din acest
punct de vedere, poate una dintre persoanele cele mai avizate să discute
fenomenul corupţiei fără a fi suspectat de falsitate.
I.I. Şi fără complexe.
O.A. Cum aţi caracteriza în câteva cuvinte corupţia ca element care deformează
procesele sociale ale acestei tranziţii care şi aşa ne dă destulă durere de cap?
I.I. În primul rând trebuie să spunem că fenomenul corupţiei nu este un fenomen
nou în societate, în ţara noastră, nu este localizat şi nu este particular
pentru România. El există şi în trecutul nostru, există în toate ţările şi din
jur, şi chiar în ţările dezvoltate, cu sisteme democratice evoluate şi cu
sisteme de control social şi control legal şi control al opiniei publice mai
evoluate decât în situaţia noastră. Corupţia a existat şi în sistemul totalitar,
înainte de Revoluţia Română din Decembrie 1989. Ceea ce era caracteristic atunci
era existenţa unor manifestări legate de putere, abuzurile de putere, excesul şi
arbitrariul puterii, nepotismul, favoritismul, deci corupţia generată de putere
şi care se desfăşura în jurul puterii, existând şi elemente de frână socială,
adică frica de Partid şi de instanţele de control erau un element de frână la
anumite niveluri. Era o singură familie care scăpa oricărui control, restul ştia
că este pasibil de măsuri punitive. În faza în care ne aflăm noi, lucrurile s-au
complicat într-un fel, adică s-au extins şi s-au diversificat şi s-au amplificat
fenomenele de corupţie fără să dispară inclusiv influenţa, poziţiile, dar nu ele
sunt dominante astăzi, eu cred că pe prim plan a apărut corupţia prin ban. Prin
stimularea şi manifestarea avidităţii de îmbogăţire, şi îmbogăţire rapidă şi
fără scrupule.
O.A. Trăim într-o economie de piaţa…
I.I. Fenomenele de corupţie şi de infracţionalitate au căpătat şi o extensiune
mai mare la scară socială şi o mult mai mare diversitate şi forme de
manifestare.De aici şi complexitatea ţinerii sub control al acestui fenomen. Îm
primul rând formele sunt foarte diverse. Mergând de la fenomene banale mita,
care a pătruns în toate sferele relaţiilor sociale, cumpărarea conştiinţelor
pentru influenţă, pentru promovarea propriului interes samd, furturile din
avuţia publică sau personală, sustragerea de bunuri din avutul public sau din
avutul personal, evaziunea fiscală . Şi prin neplata sau diminuarea obligaţiilor
către stat –taxe, impozite şamd. Contrabanda, care a avut dimensiuni mari în
perioada embargoului dat, care se desfăşoară sub diverse forme prin traficul de
benzină, cu alte produse folosind diferenţa de preţuri între preţurile interne
şi preţurile internaţiomale sau sustragerea în diverse forme de la controlul şi
de la taxele vamale, care afectează intrările la veniturile statului şi mai ales
intrările valutare. Presa mai evidenţiază multiple fenomene, spre exemplu de
activităţi ale unor societăţi parzitare, SRL-uri care au apărut şi au înmugurit
pe lânga unităţi de stat. Eu nu sunt împotriva unor unităţi comerciale valabile
şi care fac o activitate utilă în societate şi necesară şi comerţul ca
intermediar între producător şi consumator Însă la noi au apărut…
O.A.Prea multe!
I.I. …..în exces, intermediarii şi SRL-urile, uneori legate şi de anumite
interes particulare cu conducerile unor întreprinderi, care trăiesc pe spinnarea
întreprinderilor pe de o parte, şi mai ales pe spinara consumatorilor pe de altă
parte, adăugând la preţ, deci crescând preţul în comparaţie cu costurile, în mod
nemăsurat. Dar şi SRL-uri care se ocupă de import-export şi care de asemenea
afectează interesele veniturilor statului.
O.A. Domnule Preşedinte, toate aceste manifestări au până la urmă un singur scop:
acela al îmbogăţirii. A îmbogăţirii ilicite, ca să folosim un termen celebru.
S-a făcut mult caz pe seama declaraţiei dvs că doriţi să muriţi sărac, cam aşa
s-a spus. Consideraţi săracia o virtute într-o societate a competiţiei? O
societate a economiei de piaţa în care banul devine…?
I.I. Eu n-am spus că doresc să mor sărac. Eu am folosit o vorbă populară: mai
bine sărac dar cinstit, asta e cu totul altceva. Deci eu am subliniat virtutea
cinstei, nu a săraciei.Săracia nu este o virtute, săracia este o pacoste, care
este generată de un anumit stadiu al dezvoltării sociale şi al nivelului de
dezvoltare al societăţii şi al indivizilor şi care este uneori generată de
anumite raporturi sociale. Noi ne aflăm într-o fază în care, din păcate,
acţionează nişte pârghii ale economiei de piaţă nemature, care duce la
polarizarea socială care favorizează îmbogăţirea unor pături favorizate subţiri
şi adânceşte discrepanţele faţă de cei defavorizaţi. Deci nu am vorbi despre
săracie ca de o virtute.
Pagina: 1/3
|
|