Guvernul nu gãseºte bani pentru investiÞii. Pentru producÞia care ar putea genera taxe ºi impozite sporite. Este ocupat pânã peste cap cu Împrumutarea banilor pentru pensii ºi salarii bugetare. Atât de ocupat Încât nu-i rãmâne nici un rãgaz sã gândeascã cum vor fi plãtite aceste datorii. Cum ºi de unde. ªi când. Deja banii de la FMI nu mai sunt suficienÞi ºi, ca sã nu tragã obloanele, Ministerul de FinanÞe stã cu mâna Întinsã pe la bãnci. Acestea, oricum, nu mai dau credite nimãnui. Bãncile n-au Încredere, iar cei care vor credite, n-au garanÞii.
În toatĂŁ aiureala asta existĂŁ o razĂŁ de speranÞã. Ne-a transmis-o chiar Jeffrey Franks, “trimisul special” al FMI, pe post de dĂŁdacĂŁ guvernamentalĂŁ. “Sunt bani gratis la UE” – ne spune el. "Nu trebuie decât sĂŁ ĂŽntindeĂži mâna Âşi sĂŁ-i luaĂži!".

UÂşor de zis, greu de fĂŁcut. România contribuie anual cu peste un milliard de euro la bugetul Uniunii. Ar avea Âşanse sĂŁ-i ia ĂŽnapoi – Âşi ceva pe deasupra, dacĂŁ …

DacĂŁ am avea proiecte! Purcoiul de euro stĂŁ Âşi aÂşteaptĂŁ proiecte. Puse pe hârtie ca la carte, respectând regulile. Proiecte care sĂŁ urmĂŁreascĂŁ dezvoltarea realĂŁ a bazei materiale, lucrĂŁri necesare de infrastructurĂŁ. Nu “portiĂže” pentru hoĂžii Âşi deturnĂŁri. Pentru cĂŁ acestea sunt descoperite pânĂŁ la urmĂŁ Âşi nu e lucru mai neplĂŁcut decât sĂŁ dai banii ĂŽnapoi. ÂŞtim cĂŁ unii ar prefera sĂŁ facĂŁ puÂşcĂŁrie, decât sĂŁ-i returneze, dar asta-i regulĂŁ. Din volumul financiar de proiecte pentru fondurile structurale selectate, ĂŽn acest moment România se aflĂŁ pe penultimul loc, cu o absorbĂžie de doar 14,1%. Sub noi mai e doar Grecia. De ce? Din douĂŁ motive: primul e cĂŁ n-avem oameni care sĂŁ se priceapĂŁ sĂŁ facĂŁ proiecte viabile. Iar doi, cĂŁ n-avem cash sĂŁ punem partea noastrĂŁ Âşi credite ca sĂŁ plĂŁtim toate lucrĂŁrile pânĂŁ când birocraĂžii de la Bruxelles verificĂŁ Âşi ne returneazĂŁ banii. Ce facem? StĂŁm Âşi ne uitĂŁm lung la mormanul de bani Âşi salivĂŁm … 

Se pare cĂŁ nici lui Boc, nici miniÂştrilor sĂŁi “perfecĂži” nu le-a trecut prin cap sĂŁ ia taurul de coarne, sĂŁ punĂŁ bani deoparte pentru contribuĂžia noastrĂŁ Âşi sĂŁ organizeze structuri apte sĂŁ facĂŁ proiecte. Un soi de firmĂŁ naĂžionalĂŁ specializatĂŁ ĂŽn aÂşa ceva, cu oameni plĂŁtiĂži ĂŽn funcĂžie de performanÞã.

“SituaĂžia e foarte grea!” – ne spune mr. Franks Âşi adaugĂŁ gânditor: “DacĂŁ aĂži putea sĂŁ atrageĂži acei bani ĂŽn timp util n-aĂži mai avea nevoie de ĂŽmprumuturi …”