În concertul de lamentĂŁri Âşi de pesimism care ne ĂŽnconjoarĂŁ a scĂŁpat Âşi o exclamaĂžie de satisfacĂžie: ultimul week-end a fost cel care a marcat cea mai mare densitate de turiÂşti pe litoral: circa 70% dintre locurile disponibile au fost ocupate! PânĂŁ luni, când nivelul a coborât la limita de „flotabilitate” de circa 50%.

Ce se ĂŽntâmplĂŁ cu litoralul, „perla” turismului românesc de dinainte de 89, când a merge o sĂŁptĂŁmânĂŁ la mare devenise similar cu hagialâcul la Mecca Âşi tot omul muncitor ĂŽÂşi putea permite acest lux? Pentru cĂŁ o camerĂŁ era tot 45 de lei pentru minerul de la PetroÂşani sau pentru ministrul nu Âştiu care (e drept cĂŁ ultimul prefera sĂŁ locuiascĂŁ ĂŽn „ghetto-ul” de la Neptun), cĂŁ mâncarea era vreo 25 de lei pe zi Âşi cĂŁ dacĂŁ era soare nici mĂŁcar n-aveai nevoie de distracĂžiile care lipseau Âşi atunci. Ba, mai mult, multe staĂžiuni precum CostineÂştiul aflat sub protecĂžia „Delfinului”, inspira chiar un aer de occident Âşi de frondĂŁ tinerescĂŁ bine temperatĂŁ. PânĂŁ prin anii ’80, când a ĂŽnceput sĂŁ se strângĂŁ Âşurubul economic Âşi ideologic, turiÂştii strĂŁini dĂŁdeau nĂŁvalĂŁ sĂŁ petreacĂŁ 2-3 sĂŁptĂŁmâni la preĂžuri mai mici decât ajutorul de Âşomaj pe o lunĂŁ, Âşi cu o ĂŽntreagĂŁ suitĂŁ de temenele faÞã de mĂŁrcile sau dolarii pe care aceÂştia ĂŽi cheltuiau cu destulĂŁ zgârcenie. În vârf de sezon, care ar fi acum, nici nu mai puteai sĂŁ speri sĂŁ gĂŁseÂşti o camerĂŁ liberĂŁ – totul era rezervat pentru MĂŁria Sa Turistul StrĂŁin cu pantaloni rupĂži ĂŽn fund.
Deceniul 8 (ĂŽntre 1970-1980) a fost intervalul de aur al turismului litoral. Se construiserĂŁ noi hoteluri – elegante pentru standardele vremii – Âşi zona avea prioritate absolutĂŁ ĂŽn orice – de la producĂžia de pepsi pânĂŁ la angajaĂžii sezonieri. Era un turism de masĂŁ, pentru care partidul alocase sume importante ca sĂŁ refacĂŁ capacitatea de efort a oamenilor muncii: hoteluri–cĂŁmin Âşi restaurante-cantinĂŁ au ĂŽmpânzit litoralul, rĂŁmânând astĂŁzi ca o relicvĂŁ tristĂŁ Âşi de nefolosit pentru faza economiei de piaÞã. De la o privatizare aiuristicĂŁ, care n-a fĂŁcut decât sĂŁ ruineze Âşi ce mai era, pânĂŁ la ĂŽmpĂŁmântenirea concepĂžiei cĂŁ scump, fĂŁrĂŁ servicii, prost, litoralul va continua sĂŁ fie frecventat de românii care n-aveau unde sĂŁ se ducĂŁ altundeva, parcĂŁ totul a concurat la golirea Âşi pĂŁrĂŁsirea staĂžiunilor de la mare. PreĂžurile mari Âşi serviciile proaste au alungat românii ĂŽn Bulgaria, iar strĂŁinii n-au mai fost atraÂşi de o ofertĂŁ care nu se susĂžine decât prin imaginea personalĂŁ a doamnei Udrea.

Ce se ĂŽntâmplĂŁ acum este rezultatul logic Âşi de aÂşteptat al unei politici proaste combinate cu lipsa de viziune. Pentru promovarea litoralului nu e nevoie de un minister, ci de niÂşte reglementĂŁri legale Âşi fiscale care sĂŁ permitĂŁ ca ĂŽntreaga sa infrastructurĂŁ sĂŁ reziste ĂŽn condiĂžiile unui sezon de doar douĂŁ luni (pe vremuri era de patru! Cum oare?) Âşi sĂŁ stimuleze investitorii sĂŁ gĂŁseascĂŁ Âşi sĂŁ promoveze alternativele necesare - centre de spa, cazinouri, complexele de agrement – care sĂŁ facĂŁ din litoral ce era o datĂŁ Âşi ĂŽncĂŁ ceva pe deasupra: un concurent egal cu altele care beneficiazĂŁ de aceleaÂşi condiĂžii naturale.